Război în Ucraina | Structura hidraulică din Krivoi Rog, orașul natal al lui Zelenski, distrusă de 8 rachete rusești. Un pod, luat de ape

Președintele Ucrainei a vizitat miercuri orașul Izium, recent eliberat, din regiunea Harkov. Volodimir Zelenski „a luat parte la ceremonia de ridicare a drapelului național ucrainean și i-a felicitat pe eliberatori”, a declarat purtătorul său de cuvânt, Serhii Nikiforov, potrivit Ukrinform.

Alături de președintele ucrainean au fost ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar, comandanții armatei și ai altor forțe ale căror unități au participat la eliberarea orașului.

„Evenimentul a debutat cu cei prezenți onorând cu un moment de reculegere în memoria apărătorilor căzuți la datorie, înainte ca președintele Ucrainei să le mulțumească soldaților pentru eliberarea teritoriilor ucrainene și să ridice solemn steagul ucrainean deasupra municipiului! Izium este Ucraina!”, a transmis Brigada 25 Separată Aeropurtată Sicheslav.

Dmitri Medvedev, adjunctul șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, a calificat proiectul Ucrainei privind garanțiile de securitate drept preludiu la cel de-al Treilea Război Mondial.

Potrivit The Guardian, proiectul prevede că aliații Ucrainei ar trebui să se angajeze la transferuri de arme pe scară largă cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și la investiții pe mai multe decenii în apărarea țării.

Raportul a fost comandat de Volodimir Zelenski și a fost redactat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, și de Andrei Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean.

Scopul raportului a fost de a oferi o structură de securitate pentru Ucraina care să garanteze că Rusia nu va încerca să o invadeze din nou și este separat de apelurile lui Zelenski pentru ca Occidentul să intensifice furnizarea de arme.

Posibila viitoare apartenență a Ucrainei la NATO a fost unul dintre aspectele pe care Rusia le-a invocat ca justificare pentru invazia din februarie.

Acum însă, fostul președinte rus Medvedev a amenințat Ucraina. Potrivit agenției de stat ruse TASS, acesta a susținut că proiectul este „un prolog la cel de-al Treilea Război Mondial”.

De asemenea, oficialul rus a mai susținut că acordul propus de Kiev echivalează cu „aplicarea articolului 5 al Pactului Nord-Atlantic în Ucraina”, care înseamnă ccă un atac asupra unuia dintre membrii alianței este considerat ca un atac asupra tuturor membrilor.

Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au un impact real și vor fi menținute: „Acesta este prețul pentru dâra de moarte și distrugere lăsată în urmă de războiul lui Putin”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, în discursul său anual despre starea Uniunii Europene.

„Niciodată până acum, acest Parlament nu a dezbătut starea Uniunii noastre în timp ce războiul făcea ravagii pe teritoriul european”, a spus ea în Parlamentul European de la Strasbourg.

Ursula von der Leyen a adăugat că solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina va fi „de nezdruncinat”, în timp ce în sală se afla ca invitată de onoare pe prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.

Ea a menționat că, până acum, UE a acordat Ucrainei asistență financiară de 19 miliarde de euro, iar această sumă nu include ajutorul militar.

„Mă aflu aici cu convingerea că, prin curaj și solidaritate, Putin va eșua și Europa va învinge. Solidaritatea Europei cu Ucraina va rămâne de nezdruncinat”, a spus Ursula von der Leyen.

În ceea ce privește sancțiunile la adresa Rusiei, ea a completat că „sectorul financiar al Rusiei este în agonie”, iar „industria rusă este la pământ”, amintind că trei sferturi dintre băncile ruse au fost deconectate de la piețele internaționale, aproape 1.000 de companii internaționale au părăsit Rusia și că producția de automobile a scăzut cu aproximativ 75%.

„Armata Rusiei ia cipuri de la mașini de spălat și frigidere, pentru că nu mai are semiconductori, industria rusă este sfârtecată”, a declarat șefa CE.

Emisarul șef al lui Vladimir Putin în Ucraina i-a spus liderului rus, la începutul războiului, că a ajuns la un acord provizoriu cu Kievul care ar satisface cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO, dar liderul rus l-a respins și a continuat campania militară, relatează Reuters citând trei persoane apropiate de conducerea rusă.

Dmitri Kozak, de origine ucraineană, i-a spus lui Vladimir Putin că, potrivit acestor surse, credea că înțelegerea pe care a încheiat-o a eliminat necesitatea ca Rusia să urmărească o ocupație pe scară largă a Ucrainei.

Înainte de război, Vladimir Putin a afirmat în mod repetat că NATO și infrastructura sa militară s-ar apropia tot mai mult de granițele Rusiei prin acceptarea de noi membri din Europa de Est și că alianța se pregătește acum să aducă și Ucraina. El a declarat public că acest lucru reprezenta o amenințare existențială pentru Rusia, obligându-l să reacționeze.

Astfel, potrivit Reuters, concesiile negociate de consilierul său nu mergeau suficient de departe, așa că Putin și-a extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni din teritoriul ucrainean.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă”.