Legea a fost votată de toți cei 301 deputați prezenți la ședință.
„Cea mai importantă noutate e că, dacă în forma Senatului dezvoltatorii imobiliari putea percepe un avans de până la 70%, în formula adoptată de noi la Camera Deputaților, pe cele trei etape, taxă de rezervare, structură de rezistență și instalații, avansul este de 50%. Deci, practic, o măsură care vine în beneficiul celui care cumpără de bună credință, dar și al dezvoltatorului care știe exact ce procent poate încasa ca avans și are anumită predictibilitate”, a declarat după vot deputatul Florin Roman.
El a explicat că, deși acest avans merge într-un cont distinct al dezvoltatorului imobiliar, „nu se va mai putea proceda ca înainte, adică nu pot să iei banii de la cetățeani ca să-i faci un apartament și să finanțezi construcția altui imobil”.
Roman spune că niciunui dezvoltator nu i se va permite să o obțină autorizație pentru un anumit număr de apartamente și, „în fapt, prin recompartimentări sau alte tertipuri, să vândă un număr mai mare de apartamente”.
Banii vor fi cheltuiți doar cu semnatura dirigintelui de șantier, el va da bun de plată și, pentru a exista un dublu control asupra acestei măsuri.
Principalele prevederi ale proiectului de lege:
Obligația dezvoltatorilor imobiliari de a înscrie în Cartea Funciară promisiunile obligatorii de vânzare-cumpărare, pentru a se evita vânzarea aceleiași locuințe către mai multe persoane.
Limitarea avansului pe care dezvoltatorul îl poate solicita la 15% la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare, cu plăți ulterioare de 25% la finalizarea structurii și 20% la finalizarea instalațiilor. Dezvoltatorii imobiliari vor putea solicita avansuri doar în funcție de stadiul fizic al proiectului.
Sumele plătite ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, folosit exclusiv pentru continuarea investiției imobiliale.
Folosirea banilor în alte scopuri va fi sancționată cu o amendă de 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului.
În caz de faliment al dezvoltatorului, cumpărătorii devin creditori privilegiați, după statul român, având prioritate la recuperarea banilor.
Propunerea legislativă a fost făcută după cazul Nordis, în care procurorii susțin că dezvoltatorii au folosit practici frauduloase cu care care au păgubit clienții firmei: vânzarea de mai multe ori a aceluiași apartament sau încasarea avansurilor fără livrarea locuințelor.
În toamna anului trecut, o investigație realizată de Recorder a dezvăluit că firma de dezvoltări imobiliare Nordis a încasat milioane de euro de la clienți, însă majoritatea investițiilor nu ar fi fost realizate.
Mai mult, în singura clădire ridicată, un hotel din Mamaia, jurnaliștii spun că au descoperit apartamente care ar fi fost vândute de mai multe ori, unor clienți diferiți.
Investigația publicată de jurnaliștii de la Recorder în 2024 a devoalat neregulile comise de Nordis Management inclusiv prin specularea unor lacune legislative.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care au pornit de la investigația jurnaliștilor Recorder, investighează posibile infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și delapidare.
De la acest caz s-a ajuns la modificări în legislație privind avansul plătit pentru achiziții imobiliare, cu reducerea riscului pentru cumpărători.
Printre cei urmăriți penal sunt soții Vicol și Ciorbă.
Vladimir Ciorbă, unul dintre asociații majoritari ai companiei, este căsătorit cu deputata PSD Laura Vicol, care a fost președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților până când a fost revocată la presiunea publică.
În februarie 2025, judecătorii au decis cercetarea lui Vladimir Ciorbă în stare de arest preventiv și a Laurei Vicol în stare de libertate.
În total, în dosarul Nordis sunt cercetate, alături de Vicol și Ciorbă, încă 11 persoane.
Persoanele inculpate în dosarul Nordis sunt acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat și delapidare cu consecințe deosebit de grave. Acestea ar fi folosit în scop personal banii încasați de firmele din grupul Nordis de la clienții care voiau să cumpere apartamente.
Până în prezent au fost făcute 700 de plângeri penale, 850 de persoane având calitatea de victime, iar prejudiciul pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave este de 75 de milioane de euro, reprezentând sumele de bani achitate de păgubiți, pentru imobile care nu au fost construite și livrate.
Numărul real al păgubiților – așa cum reiese din dosarul de insolvență al firmei Nordis – ar fi de peste o mie de persoane fizice și juridice.
De la ce-a pornit
Nordis Management este o companie de dezvoltare imobiliară din România, cunoscută pentru un ansamblu rezidențial și hotelier de lux, Nordis Mamaia.
În 2024, compania a intrat în atenția publicului după ce a fost acuzată de fraudă și înșelăciune imobiliară.
Nordis Management și-a creat, cu ajutorul unei campanii complexe de marketing, făcute cu ajutorul influencerilor și a unor personalități din media, o imagine de companie inovatoare în domeniul investițiilor și turismului, care se adresa unei piețe de elită.
Compania promitea achiziția avantajoasă a unor apartamente într-o zonă turistică de top, cu promisiunea că acestea vor genera venituri substanțiale prin închirierea lor pe termen scurt.
Cu promisiunea de a oferi standarde de lux și oportunitate sigură de investiții a atras cumpărători din România și din străinătate.
Proiectele Nordis erau promovate ca „destinații premium” care ar ajuta România să dobândească un profil de destinație turistică exclusivistă.
Investigațiile procurorilor DIICOT au arătat că Nordis vindea apartamentele de mai multe ori, fără să livreze proiectele promise la termen.
Dosar cu implicații politice
Premierul Marcel Ciolacu a fost asociat public în scandalul legat de firma Nordis după ce a călătorit în 2022 cu avioane închiriate de o firmă din grupul Nordis.
Premierul susține că a achitat călătoriile pe care le-a făcut cu avionul închiriat de Nordis.
În noiembrie 2024, G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu - fost președinte PSD și Sorin Grindeanu - actualul președinte al PSD, precum și Laura Vicol, alături de alte persoane, au zburat cu un avion privat la Nisa, în mai 2022.
Vladimir Ciorbă a declarat că politicienii alături de care a călătorit și-au plătit excursiile.
Pe 10 octombrie 2024, Laura Vicol a demisionat și din PSD, la trei zile după ce și-a dat demisia și de la șefia comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
