Linkuri accesibilitate

Kievul acuză Rusia de „terorism nuclear” prin atacuri asupra instalațiilor atomice


Cele șase reactoare ale centralei din Zaporijia sunt închise dar au însă nevoie de energie pentru a acționa sistemele de siguranță
Cele șase reactoare ale centralei din Zaporijia sunt închise dar au însă nevoie de energie pentru a acționa sistemele de siguranță

Reacția Kievului vine după ce vineri, 31 octombrie, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a anunțat producerea unor pagube la „o substație esențială pentru siguranța și securitatea nucleară din Ucraina ca urmare a activităților militare raportate recent”.

Experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au vizitat vineri, 31, octombrie o facilitate nucleară din Ucraina și au ajuns la concluzia că „pagubele aduse echipamentului substației” au dus la „un impact negativ asupra fiabilității alimentării cu energie electrică din afara amplasamentului către centralele ucrainene afectând astfel siguranța și securitatea nucleară”.

Evaluarea a fost publicată sâmbptă, 1 noiebrie.

Directorul general al Agenției, Rafael Grossi, a declarat că „atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei reprezintă un pericol permanent pentru siguranța și securitatea nucleară a tuturor instalațiilor nucleare din Ucraina”.

Activitățile de reparare a rețelei electrice avariate sunt în desfășurare în acest weekend.

Organismul de supraveghere nucleară al ONU a raportat că incidentele din apropierea centralelor nucleare din sudul Ucrainei și din Hmelnițki au dus la pierderea accesului instalațiilor la liniile electrice externe.

AIEA a mai precizat că o a treia centrală, de la Rivne, a fost forțată să reducă puterea la două dintre cele patru reactoare ale sale din cauza atacurilor.

„Pericolele la adresa siguranței nucleare continuă să fie foarte reale și omniprezente. Fac încă o dată apel la o reținere militară maximă în vecinătatea instalațiilor nucleare”, a declarat șeful AIEA, Rafael Grossi.

Ministerul de Externe de la Kiev condamnat vineri, 31 octombrie, atacurile Rusiei asupra sectorului energetic civil al Ucrainei.

Ucraina acuză Rusia de „terorism nuclear” pentru atacurile asupra substațiilor nucleare esențiale pentru alimentarea cu energie a instalațiilor nucleare ale țării.

„Atacurile deliberate asupra instalațiilor energetice civile care afectează direct funcționarea în siguranță a instalațiilor nucleare poartă semnele terorismului nuclear și constituie o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar”, a scris Ministerul de Externe al Ucrainei pe rețeaua X.

Tensiuni mari în jurul centralei nucleare din Zaporijia

La centrala nucleară din Zaporijia, din sud-estul Ucrainei, specialiștii încearcă să repare daunelor provocate de atacurile anterioare.

„Continuăm să lucrăm intens pentru a susține condițiile necesare pentru începerea acestor lucrări suplimentare de reparații. Restaurarea acestei linii electrice este esențială pentru îmbunătățirea situației fragile de siguranță și securitate nucleară la fața locului”, a explicat directorul AIEA, Rafael Grossi.

Centrala nucleară de la Zaporijia - cea mai mare din Europa - se află sub controlul Rusiei după ce Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Aceasta se bazează pe generatoare diesel de urgență din 23 septembrie, când liniile electrice externe au fost întrerupte.

Cele șase reactoare ale centralei din Zaporijia sunt închise de mai bine de trei ani și nu generează electricitate. Ele au îsă nevoie de energie pentru a acționa sistemele de siguranță - cum ar fi pompele de răcire - pentru a preveni un accident nuclear.

G7 condamnă atacurile rusești

Grupul celor Șapte (G7 – grupul celor mai dezvoltate țări din punct de vedere economic, tehnologic și militar: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Statele Unite ale Americii) a emis o declarație comună, pe 31 octombrie, pentru a „condamna războiul Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității sale energetice”.

„Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina în apărarea integrității sale teritoriale și a dreptului său la existență, precum și a libertății, suveranității și independenței sale”, se arată într-o declarație a miniștrilor energiei din G7.

„Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, a adăugat acesta.

Rusia neagă că vizează infrastructura civilă în timpul atacurilor asupra Ucrainei, în ciuda dovezilor răspândite ale unor astfel de atacuri. Ucraina a ripostat atacând situri de infrastructură militară, adeseori în interiorul Rusiei.

Kievul a declarat pe 31 octombrie, că a efectuat aproximativ 160 de atacuri asupra instalațiilor petroliere rusești până în prezent în 2025, vizând o sursă cheie de finanțare pe care Moscova a folosit-o pentru a purta războiul. Națiunile occidentale au impus, de asemenea, sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei, afectând și mai mult fluxul de bani către Kremlin.

Pe câmpul de luptă, forțele ucrainene au continuat să se lupte pentru a menține controlul asupra orașului strategic Pokrovsk, care a fost ținta unei ofensive rusești de luni de zile.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a concentrat aproximativ 170.000 de forțe în regiune, calificând din nou situația de acolo drept „dificilă”.

Reuters a citat două surse militare ucrainene care au declarat că Kievul a trimis forțe speciale pentru a sprijini apărarea din Pokrovsk, pe fondul unor rapoarte conform cărora grupuri mici de trupe rusești - aproximativ 200 -400 de soldați - s-au strecurat în oraș pentru a pregăti un atac mai amplu. Nu au existat comentarii oficiale.

Sursa: A construibuit la articol Serviciul Ucrainean al RFE/RL.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG