La Teheran, se fac, pe fondulintensificăriicampaniei aeriene israeliene împotriva Iranului,tot mai multe apeluri la retragerea din Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP) și la închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume.
Cei doi inamici arhicunoscuți, Israel și Iran, fac schimb de focuri din 13 iunie, după ce Israelul a lansat un atac fără precedent asupra siturilor nucleare, bazelor militare și zonelor rezidențiale ale Iranului, în încercarea de a împiedica programul nuclear al Teheranului și de a elimina conducerea militară de vârf.
Imagini detaliate din satelit arată impactul loviturilor israeliene asupra instalațiilor iraniene
Mai mulți comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și oameni de știință din domeniul nuclear au fost uciși în atacuri. Ministerul Sănătății din Iran a declarat pe 15 iunie că 224 de persoane, inclusiv copii, au fost ucise.
Cel puțin 24 de persoane, printre care și civili, au fost ucise în contraatacurile iraniene, potrivit autorităților israeliene.
Israelul a declarat că a lansat atacul deoarece a ajuns la concluzia că Iranul se află la câteva săptămâni, dacă nu la câteva zile, distanță de a dobândi o armă nucleară.
Iranul respinge această afirmație, insistând că programul său nuclear este pașnic.
Parlamentul iranian avansează cu un proiect de lege pentru retragerea din TNP, a anunțat luni, pe 16 iunie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei. De asemenea, oficialii iranieni amenință cu închiderea Strâmtorii Ormuz dacă atacurile continuă.
Între timp, președintele american Donald Trump promovează posibilitatea de a negocia un acord de pace între Iran și Israel. Însă experții avertizează că atât amenințările Teheranului, cât și optimismul lui Trump ar putea fi mai mult teatru politic decât schimbare iminentă.
Retragerea din TNP: doar zgomot?
La sfârșitul săptămânii, deputatul iranian de linie dură Hamid Rasaee a afirmat că nu mai are sens să rămână în TNP, deoarece acesta nu a reușit să protejeze siturile nucleare iraniene de atacuri.
Colegul său, Mohammad Mannan, deputat de linie dură, a intervenit și el, anunțând că un proiect de lege important va fi înaintat parlamentului, pentru a avansa cu retragerea din TNP.
În ciuda retoricii aprinse de la Teheran, experții spun că este puțin probabil ca Iranul să părăsească, de fapt, tratatul prea curând.
„Deocamdată, este puțin probabil ca Iranul să se retragă din TNP, în ciuda presiunii tot mai mari exercitate de partizanii liniei dure”, a declarat pentru RFE/RL Hamidreza Azizi, membru al Institutului german pentru afaceri internaționale și de securitate.
Chiar dacă parlamentul adoptă legea, aceasta trebuie să fie aprobată de Consiliul Gardienilor, organul de control constituțional al Iranului, ai cărui membri sunt numiți - direct și indirect - de liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei, comandantul suprem al țării, care are ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat.
Azizi spune că retragerea din TNP ar diminua efectiv apărarea juridică a Iranului.
„Teheranul și-a bazat până acum apărarea la nivel internațional pe afirmația că acțiunile Israelului sunt ilegale, invocând absența unei amenințări iminente. Ieșirea din TNP ar submina complet această linie”.
În 2010, Khamenei a emis o fatwa - o hotărâre religioasă - prin care a declarat că utilizarea armelor nucleare este „haram” sau interzisă de legea islamică și a afirmat că Iranul nu le va utiliza.
Oficialii iranieni au indicat în mod frecvent această fatwa ca dovadă a faptului că republica islamică nu are nicio intenție de a dezvolta arme nucleare.
Cu toate acestea, analiștii susțin că fatwa nu reprezintă un obstacol serios în calea fabricării unei bombe de către Iran. Aceștia remarcă faptul că Iranul ar putea face o mare parte din lucrările necesare în timp ce fatwa rămâne în vigoare, iar Khamenei ar putea pur și simplu să o revoce într-o etapă ulterioară dacă s-ar lua decizia de a merge mai departe.
Baqaei a declarat pe 16 iunie că, în ciuda eforturilor legislative de a iniția retragerea Iranului din TNP, Teheranul nu dorește să dobândească arme nucleare.
Stâmtoarea Ormuz: mize mari, șanse mici
Presa de linie dură și mai mulți oficiali au evocat din nou posibilitatea închiderii Strâmtorii Ormuz - o măsură care ar amenința aproape o cincime din aprovizionarea cu petrol a lumii. Însă Gregory Brew, analist principal pentru Iran și petrol la Eurasia Group, cu sediul la New York, spune că este o amenințare pe care Teheranul este puțin probabil să o pună în aplicare.
„Închiderea Strâmtorii este ultima carte importantă pe care Iranul o are de jucat”, a declarat Brew pentru RFE/RL. „Are mijloacele de a bloca practic calea navigabilă... prin desfășurarea de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, nave militare și mine”.
Dar încercarea de a bloca Strâmtoarea strategică ar avea ramificații majore, cum ar fi declanșarea „imediată” a unui răspuns din partea Statelor Unite și a Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG).
„Dacă războiul cu Israelul se dovedește foarte dăunător, războiul cu SUA (și CCG) ar fi mult mai rău”, a declarat Brew.
Din punct de vedere economic, închiderea Strâmtorii Ormuz ar afecta și Iranul însuși, deoarece acesta folosește calea navigabilă pentru a exporta petrol, în principal către China.
„Atât timp cât acest lucru continuă, nu cred că își va pune în aplicare amenințările”, a adăugat Brew.
Analiză publicată inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.