Coronavirus: Ucraina anunţă prelungirea izolării cu o lună, dar şi o relaxare a măsurilor restrictive
Guvernul a prelungit vineri cu încă o lună, până la 22 iunie, carantina, dar a anunțat şi relaxarea unor măsuri restrictive adaptate în funcţie de situaţia epidemiologică a fiecărei regiuni.
Astfel, autorităţile locale pot relaxa restricţiile în cazul înregistrării unei dinamici favorabile în domeniul sănătăţii.
Aceasta înseamnă că în regiunile unde situaţia epidemiologică este favorabilă se pot desfăşura activităţi sportive cu participarea a cel mult 50 de persoane, dar fără public. În cazul în care astfel de activităţi implică mai multe de 50 de persoane, acestea trebuie convenite cu Ministerul Sănătăţii.
Ceremoniile religioase sunt de asemenea autorizate, cu condiţia păstrării unei distanţări sociale de cel puţin 10 metri pătraţi de persoană.
Se redeschid hotelurile, dar nu şi restaurantele şi piscinele din interiorul lor.
Transportul public va reîncepe să funcţioneze de vineri în mod normal, iar metroul - de luni, în timp ce transportul de călători pe calea ferată este prevăzut să se reia abia de la 1 iunie.
De asemenea vor fi redeschise 66 puncte de trecere a frontierei cu ţări unde situaţia epidemiologică are o "tendinţă pronosticabilă". Ucraina prevede astfel reluarea tranzitului la frontierele cu Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Republica Moldova.
Grădiniţele şi creşele îşi vor redeschide porţile începând din 25 mai în toată ţara, cu excepţia capitalei Kiev, care va aştepta până la 1 iunie.
Ancheta asupra lui Biden (update)
O comisie dominată de aleși republicani din Senatul SUA a trimis o somație (subpoena) pentru a obţine documentele anchetei în care e vizat Hunter Biden, fiul principalului candidat democrat la alegerile prezidențiale Joe Biden.
Este vorba de Comitetul pentru afacerile de securitate (Senate Homeland Security and Governmental Affairs Committee) care a votat în favoarea somației pentru a obține, de la firma de lobbying Blue Star Strategies documentele privind Burisma, firma de petrol și gaz din Ucraina care, în timpul mandatului lui Petro Poroșenko, l-a avut în comitetul director pe fiul lui Joe Biden.
Ucraina revine astfel în campania electorală prezidențială americană, după ce Donald Trump însuși a trecut prin procedura de impeachment – și a fost achitat – pentru că a făcut presiune asupra actualului președinte ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i tocmai asta: să ancheteze asupra lui Biden.
În același timp, cum au scris-o atât Washington Post, cât și, la Londra, The Guardian, Zelenski și-a dat acordul pentru ca procuratura ucraineană și serviciile secrete să investigheze conținutul unei înregistrări editate, între Joe Biden și fostul președinte Poroșenko, care a fost făcută publică de Andri Derkaci, un parlamentar ucrainean și asociat al avocatului lui Trump, Rudy Giuliani.
Derkaci are legături cu Rusia și a făcut partea dintr-un partid ucrainean pro-rus. Tatăl său a fost ofițer KGB și el însuși a studiat la un liceu controlat de KGB la Moscova.
În înregistrare, care datează de mai mulți ani și a fost remontată, Biden pare a-i promite lui Poroșenko ajutoare SUA de 1 miliard de dolari dacă îl dă afară pe procurorul general de atunci Viktor Șokin.
Trump și aliații săi spun că Biden dorea concedierea procurorului pentru a-l opri să investigheze asupra fiului său. Dar Biden însuși a spus public acum ceva vreme că i-a cerut lui Poroșenko concedierea procurorului pentru că era corupt.
Derkaci s-a întâlnit cu Rudy Giuliani anul trecut în Kiev.
Situația pe front astăzi în Donbas
Zelenski e pregătit de negocieri directe cu Putin
Volodimir Zelenski şi-a reafirmat miercuri disponibilitatea de a negocia direct cu Vladimir Putin soluţionarea conflictului din Donbas, dar fără a renunţa la formatul de negocieri "Normandia" (Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia).
"Chiar dacă societatea apreciază în mod diferit posibilitatea unor negocieri directe între preşedintele Zelenski şi preşedintele Putin, sunt sigur că trebuie să o facem", a declarat şeful statului ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă, organizată cu ocazia împlinirii unui an de la preluarea mandatului.
El a subliniat că aceasta nu înseamnă renunţarea la formatul de negocieri "Normandia" (cu privire la aplicarea acordurilor de la Minsk) care poate fi dezvoltat în paralel.
"Există unele lucruri care pot fi înţelese numai atunci când eşti faţă în faţă cu cineva şi există răspunsuri pe care doreşti şi poţi să le auzi doar între patru ochi, pentru a trage concluzii definitive şi a opta pentru un alt plan", a declarat Zelenski.
Chiar dacă s-a pronunţat ferm pentru continuarea formatului de negocieri cu privire la acordurile de la Minsk, el s-a arătat deschis altor opţiuni "care să apropie sfârşitul războiului şi recuperarea teritoriilor" de către Kiev.
"Voi lupta până la capăt pentru procesul de la Minsk pentru că sancţiunile împotriva Rusiei sunt legate de (acordurile de la) Minsk. Şi ştiţi foarte bine că nu numai Rusia doreşte ridicarea lor, ci şi multe ţări europene care - din câte înţeleg - suportă pierderi financiare din cauza acestor sancţiuni", a adăugat Zelenski.