Ucrainenii au sărbătorit Crăciunul de rit vechi
Grecia şi Macedonia au început să primească gaze ruseşti prin TurkStream, ocolind Ucraina
Rusia a început să livreze gaze naturale spre Europa via noul gazoduct TurkStream, a declarat duminică directorul companiei Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters.
În conformitate cu strategia sa care vizează ocolirea Ucrainei, Rusia a decis să construiască gazoductul TurkStream via Marea Neagră şi să dubleze capacitatea gazoductului Nord Stream via Marea Baltică.
"Livrările de gaze naturale ruseşti, nu doar pentru noi dar şi pentru Grecia şi Macedonia de Nord, se realizează cu succes prin noul punct de intrare Strandzha 2 de la graniţa Bulgariei cu Turcia" a declarat duminică directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov pentru postul public de radio din Bulgaria.
Anterior, grupul rus Gazprom a informat că a începând cu data de 1 ianuarie 2020 a început să livreze Bulgariei aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze naturale via TurkStream, înlocuind conducta Trans-Balkan care trece prin Ucraina şi România. Anul trecut Gazprom a livrat aproximativ trei miliarde metri cubi de gaze naturale Greciei şi aproximativ 500 milioane metri cubi Macedoniei de Nord via conducta Trans-Balkan.
Vladimir Malinov a mai spus că în prezent conducta Trans-Balkan nu este utilizată şi a adăugat că este posibil ca această conductă să fie utilizată în sistem revers pentru a transporta gaze naturale ruseşti spre Ucraina, Republica Moldova şi Ucraina, dacă va exista cerere în acest sens. "Începând cu 1 ianuarie 2020 nu există livrări de gaze naturale via conducta Trans-Balkan. Cu toate acestea, sistemul nostru este gata să absoarbă acest flux. Livrările în sistem reverse flow, ca parte a unui concept privind un coridor vertical al gazelor naturale, sunt posibile iar dacă piaţa este interesată, gazele naturale pot fi transportate în toate direcţiile" a spus Malinov.
Gazoductul TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
În luna septembrie 2019, Bulgaria a semnat un contract în valoare de 1,1 miliarde euro cu grupul Arkad din Arabia Saudită pentru construcţia unui gazoduct care ar urma să transporte, în principal, gaze naturale ruseşti către Serbia, de la graniţa Bulgariei cu Turcia. Sofia speră că această conductă, cu o lungime de 474 de kilometri, denumită Balkan Stream, va deveni operaţională încă din 2020.
Deşi Rusia şi Ucraina au semnat la finele anului trecut un nou acord pe cinci ani privind tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Europa, volumul livrărilor ar urma să scadă de la 65 miliarde metri cubi în 2020 până la 40 miliarde metri cubi pe an între 2021 şi 2024.
Mike Pompeo şi-a amânat o vizită în Ucraina pentru a se concentra pe situaţia din Irak
Secretarul de Stat SUA Mike Pompeo şi-a amânat vizita în Ucraina pentru a se concentra pe situaţia din Irak, după ce demonstranţii au atacat ambasada americană de la Bagdad.
Susţinătorii grupărilor paramilitare irakiene susţinute de Iran au atacat ambasada americană, aruncând cu pietre, pe parcursul a două zile de proteste. Aceştia s-au retras miercuri, după trimiterea de către Washington a unor trupe suplimentare şi a avertismentelor cu represalii împotriva Teheranului.
Pompeo şi-a amânat turneul pe care urma să îl facă în Ucraina, Belarus, Uzbekistan şi Cipru ”din cauza necesităţii ca secretarul de Stat să fie la Washington, pentru a asigura siguranţa şi securitatea americanilor din Orientul Mijlociu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus.
Marţi seara, Pompeo declarase la Fox News că vizita în Ucraina va avea loc.
Pompeo urma să reafirme sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina în timpul vizitei la cel mai ridicat nivel de după inculparea preşedintelui Donald Trump din cauza modului în care a gestionat relaţiile cu statul ucrainean.
Parlamentarii ucraineni au votat în favoarea eliminării imunității în fața Justiției
Parlamentarii ucraineni au votat în favoarea ridicării propriei lor imunităţi în faţa justiţiei, îndeplinind astfel una dintre promisiunile electorale anticorupţie promise de preşedintele reformist al Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Înainte de aceasta, parlamentarii puteau rămâne fără imunitate doar printr-un vot în parlament asupra fiecărui caz individual. Însă noua măsură a trecut uşor cu 373 de voturi din totalul celor 450 din Parlamentul Ucrainei, unde Zelenski a câştigat majoritatea în urma alegerilor anticipate organizate în iulie.
„Am promis că ne vom ridica imunitatea parlamentară, am promis că nu vor exista oameni cu statut special în Ucraina”, a declarat Aleksandr Dubinski, parlamentar din partea partidului lui Zelenski.
„Este datoria noastră să votăm pentru această lege şi să punem oamenii care se afla în afara acestei săli pe picior de egalitate cu cei care se află în această sală”, a adăugat el.
Înaintea votului, preşedintele Zelenski a declarat că a venit timpul ca imunitatea parlamentară să fie aruncată la „groapa de gunoi a istoriei”, argumentând că 90% dintre ucraineni doresc acest lucru.
În acelaşi timp, în opinia oponenţilor, ridicarea imunităţii parlamentare îi va face pe parlamentari vulnerabili în faţa urmăririlor motivate politic. Sviatoslav Vakarciuk, liderul partidului prooccidental Golos, a declarat că a votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare pentru că toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii, dar a atenţionat puterea să nu cedeze tentaţiei de a abuza de această schimbare.