Giuliani investigat pentru un proiect de gazoduct ucrainean administrat de doi asociaţi
Procurori federali din statul american New York investighează dacă avocatul Rudy Giuliani a obţinut profituri personale de pe urma unui proiect de gaz natural din Ucraina al unor asociaţi care au contribuit la eforturile preşedintelui Donald Trump de anchetare a rivalilor politici.
Oamenii de afaceri Lev Parnas şi Igor Fruman au promovat la Kiev planul companiei Global Energy Producers (GEP) de a construi un gazoduc între Ucraina şi Polonia argumentând că proiectul are susţinerea Casei Albe, afirmă surse citate de publicaţia The Wall Street Journal.
Lev Parnas şi Igor Fruman le-au spus oficialilor ucraineni că Rudy Giuliani, avocatul personal al preşedintelui Donald Trump, era partener în proiectul energetic, au precizat sursele citate.
Procurori federali din New York verifică dacă Rudy Giuliani a obţinut profituri de pe urma activităţilor de afaceri ale companiei Global Energy Producers (GEP).
Rudolph Giuliani a negat că a fost partener în cadrul companiei. "Domnul Giuliani nu a fost niciodată partener în cadrul GEP, astfel că orice alte informaţii apărute în presă sunt false şi le negăm categoric", a declarat, pentru agenţia Reuters, Robert Costello, avocatul lui Rudy Giuliani.
Lev Parnas, cetăţean american originar din Ucraina, şi Igor Fruman, cetăţean american originar din Belarus, au donat 325.000 de dolari unui comitet politic care susţine campania electorală a lui Donald Trump. Cei doi oameni de afaceri care locuiesc în statul Florida sunt inculpaţi în SUA pentru conspiraţie, declaraţii false la Comisia Electorală Federală şi falsificare de documente. Lev Parnas şi Igor Fruman sunt implicaţi în eforturile lui Rudy Giuliani de a obţine cooperarea unor oficiali din Ucraina în investigarea afacerilor fostului vicepreşedinte Joseph Biden şi a fiului acestuia, Hunter Biden.
Putin avertizează că există riscuri ca tranzitul de gaz spre Europa prin Ucraina să se întrerupă
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că există riscuri ca tranzitul de gaz natural spre Europa prin Ucraina să se întrerupă.
Prezentul acord privind tranzitul de gaz între Rusia şi Ucraina expiră la finalul acestui an şi Moscova a anunţat că ia în considerare încheierea unui acord pe termen scurt cu Kievul, întrucât are nevoie de timp pentru a termina de construit conductele care ocolesc Ucraina pentru a continua exporturile de gaz spre Europa, cea mai mare piaţă a sa pentru exporturile de gaz.
Cu prilejul unei conferinţe de presă desfăşurate în Brasilia, la finalul summitului BRICS, Putin a salutat încetarea ostilităţilor între forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi în două dintre punctele tensionate din estul Ucrainei.
Putin a declarat presei că nu are în prezent planuri de a se întâlni cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski înainte de summitul în patru dedicat situaţiei din Ucraina.
Ucraina adoptă bugetul pentru 2020, cu cheltuieli de apărare record
Parlamentul ucrainean a adoptat joi bugetul de stat pentru anul 2020, care prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski depune eforturi pentru a pune capăt războiului cu separatiştii proruşi în estul ţării.
Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor creşte astfel cu 16%, până la circa 10 miliarde de dolari, echivalentul a 5,45% din PIB.
Potrivit prim-ministrului Oleksii Goncearenko, principala prioritate va fi achiziţia de armament şi de materiale militare necesare luptei împotriva separatiştilor.
La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski, care încearcă să găsească o soluţie pentru a se pune capăt războiului soldat până în prezent cu circa 13.000 de morţi, a spus anterior că în anul 2020 bugetul destinat apărării va fi cel mai semnificativ din istoria Ucrainei.
Bugetul în ansamblul său pentru anul viitor a fost construit pe baza unei proiecţii de creştere a PIB-ului de 3,3% şi a unei rate a inflaţiei de 6%, cu un deficit bugetar de 2,09%, conform condiţiilor enunţate de FMI pentru un nou program de asistenţă financiară în valoare de miliarde de dolari.
O misiune a FMI a început joi la Kiev o nouă rundă de negocieri în vederea acordării acestui ajutor pe care Ucraina speră să-l obţină până la sfârşitul anului, după ce în decembrie 2018 a primit o ultimă tranşă de 1,4 miliarde de dolari.
Pelosi: Trump a recunoscut că a dat mită în scandalul Ucraina
Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a afirmat că Donald Trump a recunoscut deja că a dat mită în scandalul Ucraina, care se află în centrul investigaţiei pentru demiterea acestuia, acuzându-l de o faptă care justifică procedura de demitere, potrivit Constituţiei americane.
”Mita este acordarea sau a blocarea asistenţei militare în schimbul unei declaraţii publice referitoare la o investigaţie falsă privind alegerile. Aceasta este mită”, a declarat Pelosi, democrata cu cea mai înaltă funcţie în Congres, într-o conferinţă de presă.
Aceasta a mai spus că”Ceea ce preşedintele recunoaşte şi afirmă că este perfect eu afirm că este total greşit. Este mită”.
Democraţii analizează dacă preşedintele republican a abuzat de puterea sa prin blocarea ajutorului de securitate în valoare de 391 de milioane de dolari destinat Ucrainei, ca instrument de presiune asupra Kievului, pentru a efectua două investigaţii în beneficiul său politic. Banii, aprobaţi de Congres pentru a ajuta Ucraina, aliată a Statelor Unite, să lupte cu separatiştii din estul ţării susţinuţi de Rusia, au fost furnizaţi până la urmă.
O altă personalitate importantă, fosta ambasadoare americană în Ucraina, Marie Iovanovitci, va depune mărturie vineri, în cursul celei de-a doua audieri publice în această investigaţie.
Investigaţia pune în pericol preşedinţia lui Trump în timp ce acesta vrea să candideze pentru un nou mandat în noiembrie 2020.
În cazul în care Camera Reprezentanţilor va aduce acuzaţii oficiale împotriva lui Trump, Senatul va organiza un proces în care se va decide dacă trebuue condamnat şi înlăturat din funcţie. Republicanii sunt majoritari în Senat şi nu au arătat că ar susţine demiterea preşedintelui.
Pelosi a mai afirmat în conferinţa de presă că administraţia Trump a ”obstrucţionat” Congresul prin blocarea mărturiilor unor oficiali citaţi să fie audiaţi în cadrul anchetei,