Noi dovezi privind implicarea Rusiei în doborîrea zborului MH17 deasupra Ucrainei în 2014
Comisia olandeză care anchetează doborîrea avionului malaezian deasupra Ucrainei în 2014 a dat publicității noi interceptări telefonice ale unor convorbiri între comandanți militari ruși cu luptători separatiști și cu o oficialitate de la Kremlin.
Interceptările publicate în 14 noiembrie de comisia olandeză, cunoscută sub numele de Echipa de anchetă comună (JIT), fac parte dininvestigația menită să găsească noi martori ai prăbușirii zborului MH17, în care au fost uciși toți cei 298 de oameni aflați la bord.
În iunie, procurorii olandezi i-au pus sub acuzare pe terei ruși pe pe un ucrainean, bănuiți că au fost implicați în doborărea avionului. Procurorii au spus atunci că există dovezi privind existența unui lanț de comandă direct între oficialități ruse și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei.
Zborul MH17 zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur când a explodat și s-a păbușit într-o regiune controlată de separatiști în estul Ucrainei, în 17 iulie 2014.
Comisia de anchetă olandeză a spus că avionul a fost doborît de un sistem de rachete anti-aeriene sofisticat numit Buk, și că arma a venit din Rusia.
Kremlinul spune că Merkel şi Putin au convenit că estul separatist al Ucrainei trebuie să primească un statut special
Angela Merkel şi Vladimir Putin au convenit luni că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, a anunţat Kremlinul.
Anunţul vine după o convorbire telefonice avută de cei doi lideri. Preşedinţia rusă nu a oferit deocamdată mai multe detalii despre discuţia dintre Merkel şi Putin asupra viitorului regiunii Donbas. Însă o înţelegere cu privire la statutul acesteia ar putea fi un pas înainte pentru stabilirea unui nou summit cvadripartit în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) care să pună capăt celor cinci ani de conflict armat în estul separatist al Ucrainei.
Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donbas şi cu desfăşurarea de alegeri în această regiune, declaraţie urmată de manifestaţii împotriva sa cu acuzaţii că cedează presiunii Moscovei. Zelenski a nuanţat apoi, afirmând că alegerile nu se pot desfăşura sub ameninţarea armelor şi că trebuie să se desfăşoare conform legislaţiei ucrainene.
Kremlinul a mai transmis luni că Merkel şi Putin au discutat despre pregătirea unui summit în formatul Normandia, fără să menţioneze dacă a fost propusă o dată.
Nazarbaev propune organizarea unui față în față Putin-Zelenski
Fostul președinte kazah Nursultan Nazarbaev a propus organizarea de convorbiri față în față între președintele rus Vladimir Putin și cel ucrainean Volodimir Zelenski pentru aplanarea conflictului din Donbas.
La o conferință în capitala kazahă, Nur-Sultan, Nazarbaev a spus că președintele ucrainean a acceptat deja să participe la o asemenea întâlnire. Kremlinul, însă, a spus prin purtătorul de cuvânt prezidențial, Dmitri Peskov, că Moscova dorește o readucere a relației cu Kievul „la normalitate”, dar președintele Putin nu consideră necesară o „întâlnire de dragul întâlnirii”.
Peskov a spus că atenția trebuie concentrată pe pregătirea unei întâlniri în formatul Normandia din care mai fac parte Franța și Germania. Între timp, forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii sprijiniți de Rusia spun că au încheiat retragerea trupelor și armamentului de pe o a treia linie a frontului în Ucraina, în cadrul unor măsuri de întărire a încrederii înainte de așteptatul summit în formatul Normandia.
Zelenski insistă asupra liberalizării pieței funciare în Ucraina
Volodimir Zelenski a dat asigurări că cetățenii altor state și companiile străine nu vor obține dreptul de a cumpăra pământ în Ucraina, decât, eventual, după organizarea unui referendum în această chestiune.
Într-un apel către națiune, preşedintele ucrainean și-a exprimat sprijinul față de proiectul legii privind liberalizarea pieței funciare – promisiune făcută de Zelenski în campania electorală.
Proiectul, care urmează să fie discutat mâine în Rada de la Kiev, a stârnit proteste în mai multe regiuni ale Ucrainei, unde au fost blocate drumuri și autostrăzi.
Legislația ucraineană interzice vânzarea și cumpărarea pământului. Opoziția condusă de fostul premier Iulia Timoșenko a propus organizarea unui referendum înaintea aprobării legii. În apelul de astăzi, Zelenski a spus, între altele, că ucrainenii sunt lipsiți de dreptul de a cumpăra și vinde terenuri, la fel ca cetățenii Coreii de Nord, Tadjikistan sau Venezuela, și că liberalizării pieței funciare s-ar opune numai politicieni cu o „mentalitate învechită”. În Ucraina a avut loc un singur referendum, în 1991, la care a fost confirmată prin vot popular declarația de independență a țării.