Trump Jr. a publicat numele activistului pentru integritate care a generat ancheta privind Ucraina
Fiul cel mare al liderului de la Casa Albă, Donald Trump Jr., a publicat miercuri numele presupusului activist pentru integritate care a făcut sesizarea ce a generat ancheta Camerei Reprezentanţilor privind Ucraina.
În contextul în care însuşi preşedintele american Donald Trump a cerut ca identitatea activistului să fie făcută publică, fiul acestuia a postat pe Twitter numele unui analist CIA menţionat într-un articol publicat de Breibart, în care acesta este descris ca fiind împotriva liderului de la Casa Albă şi un susţinător al democraţilor.
Potrivit Breitbart, jurnaliştii de investigaţie de la Real Clear Investigations au susţinut săptămâna trecută că analistul CIA, Eric Ciaramella, este presupusul activist care a dus la demararea unei anchete în Camera Reprezentanţilor.
Echipa activistului a refuzat să confirme sau să infirme identitatea acestuia.
Casa Albă a susţinut miercuri seară că Donald Trump şi membrii echipei sale nu ştiau că fiul acestuia urma să publice mesajul pe Twitter.
"Întreaga mass-media a fost provocată de faptul că am postat o poveste în care este menţionat presupusul activist. Avem de gând să ne prefacem că numele său nu era deja făcut public de câteva săptămâni? Mai multe persoane şi publicaţii media, incusiv Real Clear Politics l-au identificat deja", a răspuns Donald Trump Jr.
Camera Reprezentanţilor, aflată sub controlul opoziţiei democrate, a lansat o investigaţie care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden.
În cadrul investigaţiei, Camera Reprezentanţilor a trimis citaţii prin care le solicită unor membri ai Administraţiei de la Washington participarea la audieri şi furnizarea documentelor referitoare la contactele preşedintelui Donald Trump cu Ucraina. Ca reacţie, Comisia pentru Afaceri Judiciare din Senatul SUA, în care republicanii deţin majoritatea, a anunţat lansarea unei anchete privind presupuse acte de corupţie în Ucraina.
Sondlad recunoaşte că a condiţionat ajutorul militar pentru Ucraina
Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, şi-a revizuit marţi declaraţia iniţială, dată în cadrul anchetei privind Ucraina, sugerând că deblocarea ajutorului militar pentru aceasta ar fi depins de efectuarea unei investigaţii asupra rivalilor politici ai lui Donald Trump.
Ambasadorul american a trimis comisiilor din Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite trei pagini adiţionale declaraţiei date de acesta luni, afirmând că îşi aminteşte o conversaţie de la data de 1 septembrie, desfăşurată pe marginea unei întrevederi între vicepreşedintele Mike Pence şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
"Îmi amintesc acum că am discutat individual cu domnul Andriy Yermak, unde i-am transmis că reluarea ajutorului militar oferit de SUA nu va avea loc până când Ucraina nu va oferi declaraţia o declaraţie publică anticorupţie de care discutaserăm timp de mai multe săptămâni", a declarat Sondland.
Noile afirmaţii ale acestuia reprezintă o dovadă că preşedintele Donald Trump a folosit blocarea ajutorului militar oferit Ucrainei pentru a obţine investigaţii împotriva rivalului său politic Joe Biden, susţin democraţii.
Comisiile din Camera Reprezentanţilor au publicat marţi mai multe transcripturi ale declaraţiilor date de Sondland şi de fostul reprezentant SUA pentru Ucraina, Kurt Volker.
Sondland a declarat anterior că ar fi "nepotrivit" ca Giuliani, avocatul personal al liderului de la Casa Albă, să îndemne Ucraina să îl investigheze pe Biden înainte de alegerile din 2020.
În declaraţia sa, Volker a sugerat că ucrainenii au cerut să fie puşi în contact cu Giuliani, deoarece au considerat că "informaţiile vor ajunge la preşedinte".
Sondland, Volker şi secretarul pentru Energie, Rick Perry, au afirmat că sunt "cei trei prieteni" care s-au ocupat de politica SUA-Ucraina.
Democraţii din Camera Reprezentanţilor au publicat până acum patru din cele 13 audieri pe care le-au efectuat, pregătindu-se astfel pentru audierile publice care vor începe săptămâna viitoare.
Ucraina îl va concedia pe procurorul care a coordonat investigaţia împotriva companiei unde lucra fiul lui Joe Biden
Ucraina îl va concedia pe procurorul care a coordonat investigaţiile împotriva companiei la care fiul lui Joe Biden era membru în consiliul de administraţie, o figură centrală a activităţilor care stau la baza procedurii de destituire a lui Donald Trump.
Avocatul personal al lui Trump, Rudy Giuliani, a recunoscut că s-a întâlnit cu procurorul Kostiantin Kulik, pentru a discuta despre acuzaţiile împotriva celor doi Biden.
Decizia de a-l concedia pe procurorul care a jucat un rol atât de important în eforturile lui Giuliani de a găsi informaţii compromiţătoare împotriva celor doi Biden survine în condiţiile în care Ucraina a încercat să evite să fie atrasă într-o luptă partizană la Washington.
Oponenţii democraţi ai lui Trump au lansat o procedură de destituire a acestuia, argumentând că preşedintele a abuzat de prerogativele sale pentru a presa Ucraina să îi investigheze pe cei doi Biden. Fostul videpreşedinte american Joe Biden este candidatul democrat cu cele mai mari şanse să se confrunte cu Trump în algerile din 2020.
Sursa a spus că a fost luată decizia de concediere a lui Kulik pentru că nu s-a prezentat la un examen la care toţi angajaţii Procuraturii Generale au fost obligaţi să participe pentru a-şi păstra posturile.
Procurorul general Ruslan Riaboşapka a concediat deja peste 400 de procurori, respectiv aproximativ o treile din total.
Unii procurori au declarat că mulţi dintre cei concediaţi au refuzat să dea examenul în semn de protest faţă de ceea ce au numit o epurare menică să întărească controlul politic al preşedintelui Volodimir Zelenski asupra serviciului.
Zelenski a spus că reorganizarea este esenţială pentru că ucrainenii nu au încredere în biroul procurorului general, considerat a fi un instrument politic.
Pe 25 iulie, Trump a discutat cu Zelenski despre investigarea lui Joe Biden şi a fiului acestuia, Hunter.
Oponenţii democraţi ai lui Trump au lansat o investigaţie în Camera Reprezentanţilor pentru demiterea sa.
Potrivit sursei, Kulik nu s-a prezentat la examenul obligatoriu, impus luna trecută, şi nici nu şi-a motivat absenţa. În consecinţă, Kulik va fi demis cel târziu pe 31 decembrie.
Kulik a redactat în acest an un dosar de şapte pagini despre activităţile de afaceri ale lui Hunter Biden în Ucraina, au declarat două surse apropiate situaţiei.
Reuters nu a putut verifica independent existenţa acestui dosar, iar Kulik şi-a detaliat investigaţiile în domenii de interes pentru Trump şi Giuliani într-un interviu acordat în aprilie publicaţiei The Hill.
Kulik a fost responsabil de investigaţia oficială a unui caz penal referitor la fondatorul companiei ucrainene de energie Burisma. Fiul lui Biden a fost membru în consiliul de administraţie al acestei companii în perioada 2014-2019.
Într-un interviu recent, Giuliani a declarat pentru Reuters că s-a întâlnit cu Kulik la Paris, iar acesta a confirmat acuzaţiile că Biden a încercat în 2016 să obţină demiterea procurorului general de atunci, Viktor Şokin, pentru a-l opri să investigheze compania Burisma.
Biden l-a acuzat pe Giuliani că răspândeşte teorii ale conspiraţiei false.
Giuliani nu a răspuns solicitării de a comenta decizia de concediere a lui Kulik. Un purtător de cuvânt al lui Joe Biden a refuzat să comenteze.
Ucraina va lichida peste 1.200 de companii de stat
Ministrul dezvoltării economice și comerțului din Ucraina, Timofii Milovanov, a declarat că instituţia pe care o conduce intenționează să lanseze o procedură de lichidare a 1.261 de întreprinderi de stat. „Acest lucru înseamnă că întreprinderile respective, practic, nu există. Sau există, însă îşi desfăşoară activitatea având o masă și două scaune. Nimic mai mult. Avem o astfel de situaţie în cadrul unor fabrici ale concernului Ukrspirt, de exemplu” – a explicat Milovanov.
Într-o primă etapă, Ministerul ucrainean al Economiei va face un inventar al întreprinderilor de stat existente și va solicita opinia autorităţilor centrale care le gestionează cu privire la utilitatea menţinerii sau lichidării companiilor respective.
„Avem 3.733 de întreprinderi. Dar în acest număr intră inclusiv cele situate în zona operaţiunilor militare şi în Crimeea. Prin urmare, fără aceste 600 de companii, ne mai rămân aproximativ 3.000” – a adăugat ministrul. Potrivit lui Milovanov, există 61 de autorități centrale ucrainene care gestionează întreprinderile respective.