Proteste la Kiev împotriva „capitulării“ lui Zelenski în faţa separatiştilor

Mii de persoane au protestat la Kiev faţă de înţelegerea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu Moscova, prin care ar putea garanta autonomie teritoriilor din est, controlate de separatiştii pro-ruşi.

Reprezentanţii Ucrainei şi Rusiei au ajuns marţea trecută la o înţelegere privind alegerile din regiunea Donbass şi legislaţia privind statutul său special.

Cu toate acestea, mulţi ucraineni au considerat înţelegerea ca fiind o încălcare a promisiunilor făcute de Zelenski în timpul campaniei electorale.

Zelenski a informat în urmă cu o săptămână că va discuta cu Rusia, Germania şi Franţa despre un acord de pace pentru regiunea Donbass.

Acesta a declarat că orice alegeri din Donbass vor fi ţinute doar după retragerea tuturor trupelor ruseşti. Moscova neagă că ar avea trupe în regiune

Presa azi despre problemele lui Trump cu Ucraina

Peste weekend, săptămânalele și numerele speciale de duminică au fost foarte preocupate de Brexit și de problemele lui Trump. Financial Times, la Londra, a scris că rivalul lui Trump Joe Biden a intervenit la mai multe luni după oficialii UE care cereau Kievului demiterea procurorului general Viktor Șokin, așa încât nu se poate spune că el ar fi făcut presiune asupra guvernului ucrainean, cum afirmă Trump.

Biden nu a acționat unilateral, insistă Financial Times, și nici nu a instigat demiterea procurorului Șokin pentru a proteja afacerile în Ucraina ale fiului său Hunter. Mai degrabă, demiterea lui Șokin a fost fructul unui efort internațional de a sprijini instituțiile statului ucrainean slăbit de intervenția Rusiei și de oligarhi. Până când a fost dat afară în martie 2016, procurorul general Șokin împiedica, pur și simplu, aplicarea reformelor anti-corupție, iar UE insista mult ca el să fie înlăturat. Biden a cerut și el asta, însă mai târziu, după europeni.

Tot Financial Times scrie despre strania manieră în care patronul de hoteluri Gordon Sondland, contribuitor financiar la campania lui Trump și numit de acesta ambasador la UE, a devenit intermediarul între președintele SUA și Zelenski de la Kiev. Sondland e numit de cotidianul londonez: an attack dog for Trump’s interests, un câine de luptă pentru interesele lui Trump. Ambasadorul SUA la UE este implicat în ceea ce ar putea duce la încercarea demitere, impeachment, a lui Trump, precum este și Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO și fost trimis al lui Trump pentru relațiile cu Ucraina.

SUA va vinde rachete Javelin Ucrainei

Departamentul de Stat al Statelor Unite a probat vânzarea de rachete Raytheon Co Javelin în valoare de 39 de milioane de dolari către Ucraina.

Acest tip de rachete a fost menţionat într-o convorbire telefonică purtată la 25 iulie între preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Vânzarea va fi finanţată din fonduri deţinute de Guvernul ucrainean.

Potrivit Bloomberg, tranzacţia conţine 150 de rachete antitanc.

Statele Unite au vândut Ucrainei peste 200 de rachete şi 37 de lansatoare în 2018.

Toate școlile românești din Ucraina vor trece la predarea în limba ucraineană din 2023 - ministru

Din septembrie 2023 toate școlile cu predare în limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană, cu excepția orelor de limba și literatura română, scrie BucPress.

Potrivit noului ministru al ducației din Ucraina, Hanna Novosad, ”școlile minorităților naționale, care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, din septembrie 2023” vor trece la predarea în limba ucraineană.

Hanna Novosad a mai declarat la un post de televiziune că școlile cu predare în limba rusă vor fi obligate să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învățământ în limba ucraineană începând cu 1 septembrie 2020.

Românii din Ucraina au protestat în repetate rânduri față de noile reglementări, apreciind că reprezintă o catastrofă pentru învățământul în limba maternă din această țară.

BucPress notează că românii din Ucraina și-au pus multe speranțe în noua conducere a statului ucrainean, în frunte cu președintele Vladimir Zelenski, care i-a criticat pe predecesorii săi pentru încercările de a diviza țara în plan lingvistic și confesional.

”Din păcate, declarațiile noului ministru al educației par a fi o dovadă a faptului că politica statului ucrainean, condamnată atât de dur de minoritățile naționale și statele vecine, nu va fi anulată. Tot mai mulți reprezentanți ai minorității românești din Ucraina susțin că fără o anulare a legislației respective (care poate fi realizată sută la sută, luând în calcul majoritatea pro-prezidențială din Parlamentul Ucrainei), minoritățile naționale, în special românii din Ucraina, riscă să dispară în câțiva ani”, notează publicația citată, adăugând că e mai mult decât necesară inițierea promptă a unor discuții din partea României pentru a găsi o soluție.

Într-o întrevedere în marja reuniunii ONU de la New York din septembrie, Vladimir Zelenski și Klaus Iohannis au discutat despre Legea educației din Ucraina, președintele român apreciind că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de ”soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate”.

”Președintele Ucrainei a arătat că înțelege preocupările părții române și a transmis asigurări în direcția identificării unei soluții la problemele create de adoptarea Legii Educației, astfel încât drepturile persoanelor aparținând minorității române de a învăța în limba maternă să nu fie afectate”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.