FEMEN și o femeie imam în Charlie Hebdo
În Franța, săptămânalul Charlie Hebdo lansează o nouă inițiativă: îi oferă, începând din ultimul număr, de azi, o rubrică permanentă fondatoarei FEMEN, ucraineanca Inna Shevchenko (Șevcenko), cea care în 2012 a tăiat cu drujba o cruce de 4 metri în centrul Kievului, iar din 2013 a primit azilul în Franța.
Shevchenko va ține de acum înainte o rubrică permanentă în Charlie Hebdo, consacrată religiilor și feminismului. Pentru început, ea se lansează ca reporter, publicând, pe lângă un editorial, un mare interviu cu imamul femeie Seyran Ates, turcoaică din Berlin, care a deschis acolo moscheea Ibn Rushd – Goethe. In acea moschee sunt primite și femeile nevoalate, și bărbații, și persoanele LGBT, dar și ateii sau păgânii diverși.
Pentru a da interviul, Seyran Ates, femeia imam, a venit direct în localul Charlie Hebdo la Paris. Ea spune:
“Ca musulmană liberală, mă bat pentru drepturile femeilor și împotriva patriarhatului în sânul propriei mele religii. Împotriva structurilor unei societăți în care oamenii nu tolerează diferențele de credință și de opinie. Noi luăm cu totul în serios libertatea cultelor, așa că ușa noastră e deschisă celor care cred în Dumnezeu, dar și celor care nu cred.”
La întrebarea lui Shevchenko: -- Este oare în natura Islamului a respecta necredincioșii? Seyran Ates răspunde:
“Există o confuzie între sistemul politic și religie. Religia are de-a face cu spiritualitatea și credința, dar nu este un model acceptabil pentru un stat, pentru o societate civilă. De aceea, după mine – iar asta e valabil nu doar pentru Islam --, religia nu trebuie în nici un caz să se amestece in drepturile umane fundamentale sau în puterea statului. E mă bat pentru un islam care să rămână în domeniul spiritual și mistic. Nu recunosc cartea sfântă ca pe un cod de legi. Nici islamul ca pe un model de societate sau sistem politic. Recunosc democrația. Religiile trebuie să se adăpostească sub acoperișul acestui sistem politic. Tocmai asta garantează libertatea cultelor.”
Casa fostei guvernatoare a băncii centrale a Ucrainei a fost incendiată
Valeria Gontareva este în conflict cu oligarhul Kolomoiski
Un incendiu criminal a devastat marți locuința fostei guvernatoare a băncii Ucrainei Valeria Gontareva, care a denunțat un act de “teroare".
Situată într-o localitate la circa 20 de kilometri nord de Kiev, casa Valeriei Gontareva a "ars complet" după ce a fost atacată cu un cocktail Molotov marți dimineața, a declarat fosta guvernatoare pentru agenția Interfax-Ucraina. Aceasta trăiește în prezent la Londra.
"Teroarea continuă", a afirmat Gontareva, care a suferit o intervenție chirurgicală după ce a fost lovită de o mașină în Marea Britanie, în august. La începutul lui septembrie, o mașină a nurorii sale a fost incendiată în Kiev.
"Recenta serie de aparente atacuri împotriva persoanei și bunurilor" Valeriei Gontareva "este inacceptabilă", a scris pe Twitter reprezentanța Comisiei Europene în Ucraina, care a cerut autorităților "aducerea în fața justiției" a vinovaților "fără întârziere".
Apropiată a fostului președinte Petro Poroșenko, Gontareva a fost numită în fruntea băncii centrale în 2014, la puțin timp după începutul războiului cu speratiștii pro-ruși care a declanșat o gravă criză economică în țară.
Apreciată de Occident pentru că a reformat și curățat sectorul bancar ucrainean, Gontareva a părăsit postul în 2018. Ea a fost acuzată de criticii săi că nu luptat suficient împotriva devalorizării monedei naționale.
În conflict cu oligarhul Igor Kolomoiski, aceasta a afirmat că a fost amenințată în trecut de miliardar. Gontareva îl acuză pe oligarh că a sifonat 5,5 miliarde de dolari de la cea mai mare bancă a țării, PrivatBank, ceea ce a condus la naționalizarea sa în 2016.
Igor Kolomoiski, revenit în Ucraina în acest an după ce a trăit mai mulți ani în străinătate, este considerat un apropiat a președintelui Zelenski.
Vineri, oligarhul, care încearcă să invalideze naționalizarea PrivatBank, a apreciat că există o "fereastră bună de oportunitate" pentru "un acord amiabil" după ce s-a întâlnit săptămâna trecută cu șeful statului și cu premierul său.
Ucraina a recoltat 40,8 milioane tone de cereale şi a exportat 11,1 milioane tone în două luni şi jumătate
Exporturile de cereale ale Ucrainei au crescut până la 11,1 milioane tone de la debutul sezonului agricol 2019/2010 şi până la data de 16 septembrie, cu 3,8 milioane tone mai mult decât în perioada similară a anului trecut, a anunţat luni Ministerul Agriculturii din Ucraina.
"De la începutul sezonului agricol 2019/2010, care a debutat la 1 iulie 2019, şi până în prezent Ucraina a exportat 11,1 milioane tone de cereale. În particular, Ucraina a exportat 6,8 milioane tone de grâu, 2,5 milioane tone de orz şi 1,9 milioane tone de porumb", precizează comunicatul de presă.
Ministerul Agriculturii nu a oferit o prognoză cu privire la exporturile de cereale pentru întregul sezon 2019/2010, după ce în sezonul 2018/19 Ucraina a exportat o cantitate record de 50 milioane tone de cereale.
În schimb, Ministerul Agriculturii a mai informat luni că până la data de 16 septembrie Ucraina a recoltat 40,8 milioane tone de cereale, estimând că recolta totală de cereale din 2019 să fie una similară cu cea de anul trecut, de aproximativ 70 milioane tone. Potrivit autorităţilor, fermierii ucraineni au terminat recoltatul de pe o suprafaţă de 10,3 milioane de hectare cu cereale, sau 68% din suprafaţă însămânţată cu cereale, iar producţia medie la hectar este de 3,95 tone. Ministerul Agriculturii din Ucraina a mai informat că fermierii au terminat de recoltat grâul şi orzul.
Polonia și Ucraina salută decizia Curții Europene de Justiție de a reduce volumul de gaze rusești pe o extensie a Nord Stream
Gazprom a anunțat că analizează consecințele juridice și comerciale ale deciziei de ieri a Curții Europene de Justiție, de la Luxemburg, care a hotărât reducerea fluxului de gaze rusești pe conducta Opal, care leagă printr-o extensie Germania de Nord Stream1, ocolind Polonia și Ucraina.
Curtea Europeană de Justiție a anulat o decizie a Comisiei Europene care permitea grupului rus Gazprom să livreze mai multe gaze naturale prin conducta Opal. Este vorba despre o decizie din 2016 a Comisiei Europene care ridicase limitele impuse cu privire la accesul grupului rus Gazprom la gazoductul Opal din Germania, o decizie care permitea Rusiei să livreze o cantitate mai mare de gaze naturale spre Europa ocolind Ucraina şi Polonia. Opal, care transportă anual 36 de miliarde de metri cubi de gaze, face legătura între gazoductul Nord Stream şi reţeaua de transport a gazelor naturale din Europa.
În decizia de ieri a judecătorilor de la Luxembourg se arată că au fost încălcate principiile de solidaritate energetică care au avut un impact direct asupra securității energetice a Poloniei, țara care a cerut intervenția CJUE și, implicit, a amendat poziția privilegiată a Gazprom. Și Rusia ceruse arbitrajul instanței care deține atribuția de reglementare legală pe teritoriul UE.
Decizia CJUE mai prevede că Gazprom va trebui să permită şi altor furnizori să utilizeze capacitatea gazoductului Opal conform „reglementărilor pieţei din UE" pentru a asigura accesul nediscriminatoriu al tuturor companiilor de gaze.
Ucraina și Polonia au considerat decizia Curții Europene de la Luxembourg o victorie care reduce potențialul unei crize de gaze, mai cu seamă în Ucraina.
„Decizia CJUE prezervă securitatea energetică a Poloniei și Ucrainei la un înalt nivel”, a declarat ministrul polonez al energiei, Krzysztof Tchorzewski.
"În urma interzicerii monopolizării conductei Opal de către Gazprom, partea rusă nu va putea opri complet tranzitul gazelor către Europa prin Ucraina, cel puţin în următoarele luni", a declarat Maciej Wozniak, directorul companiei poloneze de gaze.
La Kiev, decizia a fost considerată „o surpriză plăcută” de către compania de stat Naftogaz. Iurii Vitrenko, directorul executiv al companiei, a spus pe rețelele de socializare „Sper că acesta va fi un semn de schimbare graduală de atitudine a Europei față de Gazprom și față de folosirea de către Rusia a gazelor ca instrument de influență politică”
Reprezentanți ai UE, Ucrainei și Rusiei se întâlnesc, pe 19 septembrie la Bruxelles pentru a discuta posibila extindere a contractului tranzitului de gaze dinspre Rusia către Europa prin Ucraina, care expiră la 1 ianuarie anul viitor. Negocierile se desfășoară simultan cu presiunile Gazprom de a pune în funcțiune Nord Stream 2 în primăvara lui 2020, proiect care intenționează ocolirea Ucrainei de către conductele rusești.