Noi dovezi privind participarea rușilor la luptele din Ucraina în august 2014
Grupul britanic de cercetare Forensic Architecture a colectat dovezi despre participarea militarilor ruși la luptele de la Ilovaisk, în regiunea Donețk din Ucraina, în august 2014, scrie The Guardian.
Analiștii au descoperit multe imagini de satelit cu convoiuri armate rusești în Ucraina. De asemenea, a fost descoperită prezența tancurilor T-72B3, care la acea vreme erau folosite doar de forțele armate ruse.
În videoclipul lansat de Forensic Architecture se spune că Centrul European pentru Protecția Drepturilor Omului a recomandat cercetătorilor să adune toate dovezile din surse deschise ale prezenței militare a Rusiei în regiune. În plus, se susține că, pe 3 septembrie, când luptele s-au încheiat, un convoi de vehicule militare a fost localizat la 10 km sud de Ilovaisk. În plus, au fost descoperite noi vehicule și tabere militare, iar la sfârșitul lunii august, imagini de satelit arătau în zona de frontiera mișcarea unui convoi care se îndepărtează de Ucraina.
Aceste dovezi vor fi anexată dosarului care va fi examinat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„Întrucât Rusia neagă orice implicare, sarcina principală în dosarele judecăte este de a stabili răspunderea Moscovei în afara oricărui dubiu. Din acest motiv, Centrul European pentru Drepturile Omului, care îi ajută pe solicitanți să initieze un proces, a ordonat Forensic Architecture să strângă dovezile despre implicarea Rusiei în luptele de la Ilovaisk „, scrie ziarul britanic.
Luptele de lângă Ilovaisk au avut loc în august 2014. Un grup mare de unitati ucrainene a fost prins intr-o incercuire, iar încercarile de a o strapunge au dus la pierderi grele. Într-un raport privind ancheta desfasurata de procurorul general al Ucrainei se arata că, în luptele de la Ilovaisk au fost ucisi 366 de soldați ucraineni și 429 răniți. Procurorii militari au declarat ca motivul principal al înfrângerii gruparii ucrainene a fost invazia trupelor armatei ruse. In lupte au mai fost uciși aproximativ 300 de luptători ai forțelor armate ale autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR), precum și peste 200 de militari ai armatei ruse.
Ucraina modernizează reţelele pentru a importa gaz din România în cazul unei crize cu Rusia
Ucraina modernizează reţelele pentru a importa gaz din România în cazul unei crize cu Rusia
O mare parte din exporturile de gaz rus spre Uniunea Europeană tranzitează reţele din Ucraina. Consumatorii ucraineni pot accesa pentru nevoi proprii gaz din fluxul rus care alimentează Europa. Dar acordul Rusia-Ucraina privind tranzitul gazelor spre Europa urmează să expire în ianuarie 2020, iar autorităţile de la Kiev se tem că Rusia ar putea opri alimentarea.
"Companiile Ukrtransgaz şi Moldovagaz (...) au stabilit soluţiile tehnice necesare pentru crearea de noi capacităţi de import în baza sistemului de gazoducte transbalcanic, pe direcţia sud-nord. Principalul obiectiv al cooperării este diversificarea reţelelor de alimentare a Ucrainei în cadrul acţiunilor de pregătire pentru perioada de toamnă-iarnă 2019/2020", a transmis luni seară compania de stat din Ucraina într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
"Este de aşteptat ca până la 1 ianuarie 2020 să fie realizată o capacitate constantă pentru importuri din România de 1,5 miliarde de metri cubi pe an, indiferent de volumul fluxului tranzitului de gaz rus pe teritoriul Ucrainei", precizează Ukrtransgaz, subliniind că gazele vor fi importate prin conductele Razdelnaia-Ismail şi Şebelinka-Dnepropetrovsk-Krivoi Rog-Ismail.
Staţiile de distribuire a gazului din Grebeniki (Ucraina) şi Căuşeni (R.Moldova) vor fi modernizate şi vor permite schimbarea direcţiei fluxului.
"Pentru Ucraina şi Republica Moldova, acest proiect are o importanţă strategică (...)", subliniază Ukrtransgaz.
S-a încheiat întâlnirea Macron-Putin: gesturi de bunăvoinţă privind Ucraina, nu însă și Siria şi drepturile omului
Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit luni pe Vladimir Putin în reşedinţa sa de vară pentru o întrevedere bilaterală înaintea summitului G7, care se va desfăşura la sfârşitul săptămânii la Biarritz, în sud-vestul Franţei, fără participarea Rusiei, îndepărtată din formatul G8 după ce a anexat Crimeea în 2014.
Putin şi Macron au recurs la multiple gesturi de bunăvoinţă pentru a destinde relaţiile dintre Rusia şi UE, mai ales în privinţa Ucrainei, fără totuşi a ocoli divergenţele legate de Siria sau de drepturile omului.
'Alegerile preşedintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski sunt o adevărat schimbare pentru situaţie' şi 'va trebui să ne gândim la oportunitatea, care este dorinţa mea, unui nou summit în format Normandia (Rusia, Ucraina, Germania, Franţa - n.red.) în săptămânile următoare', a declarat liderul de la Elysee în conferinţa de presă comună.
Evocând o Europă 'de la Lisabona la Vladivostok', Macron a pledat pentru o apropiere între Uniunea Europeană şi Rusia, lansând un apel la 'reinventarea unei arhitecturi de securitate şi de încredere' între acestea într-o ordine internaţională în 'recompunere'.
Într-un gest simbolic, Macron a anunţat de asemenea că va merge la Moscova în mai 2020 pentru a asista la celebrarea a 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste.
'Îi sunt recunoscător' lui Emmanuel Macron că a acceptat această invitaţie, a replicat Vladimir Putin. Ruşii acordă cea mai mare importanţă acestor ceremonii, care au fost boicotate de occidentali după anexarea peninsulei Crimeea de către Moscova.
Cei doi lideri nu şi-au ascuns însă divergenţele cu privire la Siria, preşedintele francez îndemnând Damascul şi pe aliatul său Rusia să respecte încetarea focului în provincia Idlib, ţinta unor bombardamente aproape zilnice şi unde forţele guvernamentale înaintează după trei luni de lupte intense.
'Este imperios (...) ca încetarea focului decisă la Soci (în Rusia) să fie respectată cu adevărat', a declarat Macron, Putin replicând că 'noi susţinem eforturile armatei siriene în vederea eliminării ameninţărilor teroriste la Idlib'.
"Alegerile președintelui (ucrainean Volodimir) Zelensky sunt o schimbare reală pentru situație" și "va trebui să luăm în considerare oportunitatea, și aceasta este dorința mea, a unui nou summit în format Normandia (Rusia, Ucraina, Germania, Franța) în următoarele săptămâni", a declarat Macron, la primirea lui Putin la reședința sa de vară din sud-estul Franței.
Vladimir Putin a evocat la rândul său un "optimism prudent" în dosarul regiunilor separatiste din estul Ucrainei, după contactele cu noul președinte ucrainean Zelensky.
În cursul unei conferințe de presă înainte de întâlnirea cu Emmanuel Macron, președintele Rusiei a declarat: "Voi discuta (cu Emmanuel Macron) despre contactele mele cu noul președinte ucrainean. Sunt lucruri care sunt demne de discuții și care provoacă un optimism prudent".
Emmanuel Macron a pledat totodată pentru o apropiere între Uniunea Europeană și Rusia și regăsirea "încrederii" într-o ordine internațională în "recompunere".
În ciuda "neînțelegerilor din ultimele decenii, dezbaterile despre relația cu Occidentul", Rusia "este europeană" și "trebuie să reinventăm o arhitectură de securitate și încredere între UE și Rusia", a spus Macron.
S-a încheiat vizita lui Netaniahu la Kiev
S-a încheiat vizita la Kiev a premierului israelian Beniamin Netaniahu, vizită ce a fost marcată de un incident larg comentat în Ucraina: Sara Netaniahu, sotia lui Benjamin Netaniahu, a aruncat bucatica de paine din colacul cu care au fost intampinati ea si sotul ei la sosirea pe aeroportul din Kiev, chiar in fata celor care au primit cuplul israelian.
Premierul israelian a gustat o bucatica din colac si i-a intins o feliuta si sotiei sale, care insa - in vazul tuturor - a aruncat painea.
Incidentul nu a avut insa repercusiuni asupra vizitei la Kiev a premierului Benjamin Netaniahu, care s-a pronuntat pentru strangerea legaturilor intre statul israelian si Ucraina.
Potrivit analistilor, aceasta vizita, prima a unui prim-ministru israelian in Ucraina dupa 1999, are o importanta strategica pentru Benjamin Netanyahu inaintea alegerilor parlamentare din 17 septembrie, in conditiile in care numerosi cetateni israelieni provin din Ucraina.
"Putem cuceri viitorul separat, dar o putem face mai bine impreuna", a declarat Netanyahu, in cursul intrevederii cu noul presedinte ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP.
Seful guvernului israelian l-a felicitat personal cu aceasta ocazie pe Zelenski pentru alegerea in functia de presedinte si l-a invitat intr-o vizita in Israel.
Presedintele ucrainean, a carui tara este afectata de cinci ani de un conflict cu rebelii separatisti prorusi, a spus ca Ucraina "poate sa invete de la Israel, in special, in domeniile securitatii si apararii".
Cei doi s-au recules apoi la memorialul Babi Iar din Kiev, locul celui mai important masacru prin impuscare produs in perioada Holocaustului. Peste 3.300 de evrei ucraineni au fost executati aici in aprilie 1941.
Inainte de Holocaust, evreii constituiau o mare parte a populatiei ucrainene. Volodimir Zelenski este el insusi evreu, asa cum este si premierul sau, Volodimir Groisman, desi a spus ca el considera religia o chestiune privata.
Peste 1 milion de persoane provenite din Ucraina s-au instalat in Israel dupa caderea Cortinei de Fier, acestea inclinand in general sa voteze pentru partidul rusofon si nationalist Israel Beiteinu, condus de Avigdor Lieberman, originar din Republica Moldova.