La Cernobâl a fost distilată votca Atomik, primul produs de consum obţinut în zona de excludere
Votca artizanală Atomik, obţinută din cereale şi apă din zona de excluziune de la Cernobâl, este primul produs de consum care provine din zona abandonată aflată în jurul centralei nucleare avariate.
Echipa a început proiectul votcăi prin cultivarea de culturi la o fermă din zona respectivă.
La fel ca profesorul Jim Smith, de la University of Portsmouth, Marea Britanie, echipa din spatele băuturii spirtoase este formată din cercetători care lucrează de mulţi ani în zona de excludere, studiind modul în care terenul îşi revine după accidentul nuclear catastrofal din 1986.
Aceştia speră să folosească profitul obţinut din vânzarea produsului pentru a ajuta comunităţile din Ucraina care sunt încă afectate de impactul economic al dezastrului.
”Nu este mai radioctivă decât oricare altă votcă. Orice chimist vă va spune, când distilezi ceva, impurităţile rămân în produsul rezidual. Aşa că am luat secară uşor contaminată şi apă din pânza freatică de la Cernobâl şi le-am distilat. I-a rugat pe prietenii noştri de la Southampton University, care au un laborator de analiză radioactivă extraordinar, dacă pot depista radioactivitate. Nu au găsit nimic, totul a fost sub limita detectabilă ”, a spus profesorul Smith.
Deocamdată a fost produsă o singură sticlă, aşa că va mai dura până când martiniurile cu votcă Atomik vor fi disponibile, dar profesorul Smith şi echipa sa speră că producă 500 de sticle în acest an, care vor fi vândute iniţial numărului tot mai mare de turişti care vizitează zona de excludere.
Zelenski îi cere lui Putin să-i influenţeze pe separatişti să înceteze violențele
Volodimir Zelenski a spus că i-a cerut astăzi lui Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică ''de urgenţă'', să-şi exercite influenţa pe lângă separatiştii proruşi din Estul Ucrainei pentru a pune capăt unei escaladări a luptelor ce a dus la moartea a patru soldaţi ucraineni.
"I-am spus că asta nu ne apropie de pace. Şi i-am cerut să facă uz de influenţa sa pentru ca ei (separatiştii) să nu ne mai ucidă cetăţenii", a declarat Zelenski, într-o conferinţă de presă.
Patru soldaţi ucraineni au fost ucişi marţi într-un atac al separatiştilor proruşi în Estul ţării, bilanţul cel mai grav de la începutul unui nou armistiţiu în urmă cu două săptămâni.
Evocând o "lungă conversaţie" cu Putin, Zelenski a precizat că l-a sunat apoi pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi a arătat că doreşte de asemenea să discute curând cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a organiza o "întâlnire urgentă" între cei trei lideri.
Zelenski a anunţat că armata ucraineană îşi va continua operaţiunile de deminare în zone de război şi că este necesară o ”accelerare” a construirii unui punct de control la Staniţa Lugansk, între teritoriile aflate sub controlul separatiştilor şi restul ţării.
Situația astăzi pe front în Donbas
Zelenski invită la reluarea negocierilor de pace, după uciderea a patru militari în Donbas
Volodimir Zelenski a cerut liderilor Rusiei, Germaniei şi Franţei să reia cât mai rapid posibil discuţiile pentru găsirea unei soluţii paşnice la conflictul separatist în regiunea Donbas din estul Ucrainei, după ce marţi patru soldaţi ucraineni au fost ucişi în zona de operaţiuni.
Ministerul Apărării ucrainean a declarat că este bilanţul cel mai sever de victime într-o singură zi din octombrie trecut. Separatiştii au deschis focul în pofida unui armistiţiu pe care îl declaraseră, cu medierea Rusiei, luna trecută.
"Încetarea focului a durat 17 zile. Incidentul de astăzi a vizat nu doar subminarea armistiţiului, dar şi a procesului de negocieri în ansamblu", a scris Zelenski pe pagina sa de Facebook.
Conflictul între trupele guvernamentale ale Kievului şi forţele susţinute de Rusia s-a soldat cu aproape 13.000 morţi din 2014 până în prezent. Acordul de la Minsk, implicând Rusia şi Ucraina şi intermediat de Franţa şi Germania în aşa-numitul format "Normandia" a dus la diminuarea intensităţii luptelor în 2015, deşi confruntările sporadice răpesc în continuare vieţi omeneşti.
Cele patru ţări s-au întâlnit ultima oară în 2016, dar nu s-a ajuns până acum la o pace definitivă în zonă, Ucraina şi Rusia acuzându-se reciproc pentru aceasta. Astfel, Ucraina declară că Moscova nu doreşte să-şi retragă personalul militar din estul teritoriului său şi continuă să furnizeze rebelilor separatişti arme, bani şi forţe. De cealaltă parte, Rusia susţine că Ucraina este cea care nu-şi respectă angajamentele ce decurg din acordurile de la Minsk.
Acordul de la Minsk prevede ca după o încetare a focului pe teren, cele două părţi trebuie să se îndrepte spre o rezolvare paşnică a conflictului, dar numeroasele armistiţii instituite până acum au fost încălcate.
Volodimir Zelenski a promis să pună capăt conflictului şi a propus discuţii cu liderul rus Vladimir Putin pe un teren neutru.
"Astăzi, întreaga lume a văzut cine nu vrea pace", a spus Zelenski. "De aceea, îi îndemn pe Emmanuel Macron, Angela Merkel şi Vladimir Putin să se reunească cât mai repede posibil pentru a relua negocierile", a adăugat el.