Ucraina vrea să lanseze un canal TV în rusă pentru a combate influența Moscovei
Ucraina intenționează să lanseze un canal de televiziune în rusă, pentru a contracara propaganda Rusiei, a anunțat un consilier al președintelui Volodimir Zelenski. Publicul țintă este în regiunile separatiste din estul Ucrainei și în Rusia, dar se va adresa vorbitorilor de rusă din lumea întreagă.
„În acest moment, trebuie să recunoaștem că Ucraina a pierdut războiul mediatic în estul țării și în Crimeea, dar nu este prea târziu să reacționăm”, a declarat adjunctul șefului administrației prezidențiale. Noul post de televiziune va fi unul public, dar va lua și producții ale unor televiziuni private.
Influența propagandei ruse, chiar și pe principalele canale, s-a putut vedea atunci când magnatul ucrainean Medvedciuk a încercat să-i ofere, la televiziunea sa ucraineană, o emisiune permanentă celui mai mare propagandist al Kremlinului în presă, Dmitri Kiseliov.
Simplul fapt că emisiunea ar fi fost patronată de Dmitri Kiseliov, principala voce a Kremlinului în media, ar fi făcut emisiunea inacceptabilă pentru Kiev. Kiseliov este director general, numit de Putin, al Russia Today.
Kiseliov e interzis de acces în Ucraina, iar în 2015, autoritățile de la Chișinău i-au interzis și accesul în Republica Moldova. Dmitri Kiseliov se afla pe lista europeană a sancțiunilor impuse demnitarilor ruși implicați în agresiunea din Ucrainea. Kiseliov nu poate călători în întreaga Europă iar proprietățile sale din UE, sau eventualele conturi bancare --dacă are--, sunt înghețate. Moldova și Ucraina nu au făcut astfel decât să se conformeze deciziilor UE.
A transmite pe o televiziune națională în Ucraina emisiunile unui propagandist rus interzis de acces pe teritoriu ar fi astfel greu de acceptat pentru Kiev. Influența unor asemenea emisiuni este cu atât mai mare, cu cât în Ucraina, ca și în Republica Moldova sau România, o majoritate a populației își ia informațiile exclusiv de la televiziune.
Kievul protestează în urma vizitei lui Medvedev în Crimeea
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a protestat în legătură cu vizita în Crimeea a premierului rus Dmitri Medvedev.
În declarația Ministerului de Externe al Ucrainei se afirmă că vizita lui Medvedev pe teritoriul temporar ocupat de Rusia nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene. „Această călătorie are loc în ciuda avertismentelor repetate din partea Ucrainei. Scopul cinic al „vizitei” a fost de a participa la parada flotei de ocupație ruse”, se spune în declarație.
Kievul declara inadmisibile călătoriile oficialilor ruși în teritoriul Ucrainei recunoscut ca atare pe plan internațional, fara un acord prealabil din partea ucraineană si considera astfel de vizite ca ignorând principiile și normele dreptului internațional.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei protestează în mod regulat în legătură cu călătorii ale oficialilor ruși în Crimeea. Moscova, la rândul său, raspunde repetitiv că Kievul nu are dreptul să „indice conducerii ruse” cum să-și faca agenda de călătorii „într-o regiune a propriului stat”.
Comisar OSCE: Ucraina încalcă drepturile minorităţilor prin politica sa lingvistică
Politica lingvistică a Ucrainei încalcă drepturile minorităţilor şi introduce în lege elemente discriminatorii - a declarat Lamberto Zannier, înalt comisar pentru problemele minorităţilor, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), într-un interviu acordat ziarului rusesc "Izvestia". În interviul care a fost publicat luni dimineaţa în ediţia online a ziarului, Zannier atrage atenţia asupra faptului că Înaltul Comisariat pe care îl conduce se ocupă atât de problemele învăţământului minorităţilor, cât şi de problemele legate de utilizarea limbii acestora.
Astăzi, una dintre probleme este adoptarea recomandărilor Consiliului Europei. Zannier a menţionat, ca exemplu, faptul că Legea limbii de stat din Ucraina separă limbile Uniunii Europene de celelalte limbi, ceea ce arată că Kievul nu promovează aceeaşi politică faţă de diferitele minorităţi şi astfel, introduce în lege elemente discriminatorii. Zannier spune că, înainte de adoptarea Legii politicii lingvistice de stat din Ucraina, Înaltul Comisariat a purtat consultări cu comisiile parlamentare ucrainene, care încă mai lucrează la corectarea anumitor “distorsiuni” din legea adoptată.
Înaltul comisar subliniază: Kievul are dreptul să vorbească despre limba ucraineană ca limbă de stat, dar în noua lege există trei lucruri care dau motive de îngrijorare. Pe de o parte, nu menţionează deloc protecţia limbilor minoritare, iar pe de altă parte, toate problemele legate de utilizarea limbii de stat le-ar rezolva extrem de aspru, cu pedepse, şi nu prin stimulări şi încurajări, precum ar dori OSCE.
În plus, legea a fost adoptată fără nicio consultare cu reprezentanţii minorităţilor. Înaltul comisar consideră că ar fi oportună instituirea unui mecanism de cooperare regulat, care să facă posibilă luarea în considerare a îngrijorărilor minorităţilor.
Patriarhia ucraineană va crea un Vicariat pentru etnicii români
Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a decis crearea unui Vicariat ortodox român pentru etnicii români.
Vicariatul ortodox român va fi subordonat şefului noii Biserici Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Epifanie, cu o structură administrativă specială şi dreptul de autoguvernare în componenţa Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
"În Vicariatul ortodox român vor putea intra, în mod voluntar, organizaţii religioase (comunităţi religioase şi mănăstiri) cu un număr predominant de etnici români. Pentru aceste comunităţi religioase se garantează respectarea alegerii tradiţiilor liturgice, lingvistice şi calendaristice ortodoxe române", subliniază serviciul de presă al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Potrivit site-ului Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, la şedinţa Sfântului Sinod au luat parte toţi membrii săi, cu excepţia patriarhului onorific Filaret (fără motive întemeiate) şi a arhiepiscopului de Rivne şi Ostroh, Ilarion (cu motiv întemeiat).
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a semnat, la 5 ianuarie, Tomosul (decret) privind acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, fapt ce a marcat separarea acesteia de Biserica Ortodoxă a Rusiei.
Ulterior, Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat la 17 ianuarie a.c. o lege care modifică legislaţia referitoare la subordonarea organizaţiilor religioase şi procedura de înregistrare a acestora ca entităţi cu personalitate juridică.
S-a creat astfel o situaţie tensionată bisericească în Ucraina, în condiţiile în care Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, denunţă autocefalia ucraineană şi preluarea unora dintre lăcaşele sale de cult de către noua biserică.
Aceste tensiuni nu i-au ocolit nici pe etnicii ortodocşi români din Ucraina, unde în primăvara au avut loc ample proteste. În aprilie, un preot - care oficia pentru etnicii români la parohia Adormirea Maicii Domnului din localitatea Tovtrî, raionul Zastavna (din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene /Patriarhia Moscovei/) - a fost agresat de către susţinătorii noii structuri ecleziastice din Ucraina. Aceştia i-au cerut să "plece înapoi în România', deşi respectivul preot este etnic ucrainean, potrivit Serviciului de presa al Eparhiei de Cernăuţi şi Bucovina, după cum relata la vremea respectivă publica Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
La 24 februarie, enoriaşii din Tovtrî au decis ca parohia locală să treacă sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale.
În mai, enoriaşii şi preoţii ortodocşi din regiunea Cernăuţi au protestat în faţa administraţiei regionale de stat "pentru pace interconfesională în Bucovina şi împotriva acţiunilor ilegale ale funcţionarilor bucovineni care vizează acapararea sfintelor lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe din Ucraina' (subordonată Patriarhiei Moscovei).