UE încurajează Ucraina și cere reforme
Uniunea Europeană vede în rezultatul scrutinului parlamentar desfăşurat duminică în Ucraina un mandat puternic pentru reformă.
"Este acum responsabilitatea noilor autorităţi să îndeplinească aşteptările cetăţenilor Ucrainei" a declarat, luni seara, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Federica Mogherini.
"Uniunea Europeană este alături de o Ucraină democratică, stabilă şi prosperă. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să avansăm asocierea noastră politică şi integrarea economică şi să oferim rezultate în procesul de reformă aflat în centrul Acordului nostru de Asociere ", se afirmă în declaraţie.
"Aceste reforme includ promovarea statului de drept, combaterea corupţiei, stabilitate energetică şi macroeconomică în beneficiul cetăţenilor Ucrainei".
Deşi a menţionat evaluarea OSCE, conform căreia drepturile şi libertăţile fundamentale au fost respectate, în ansamblu, cu ocazia desfăşurării scrutinului electoral, purtătoarea de cuvânt a subliniat că "Misiunea a raportat, totuşi, cumpărarea de voturi şi interconectarea intereselor politice şi de afaceri care dictează mediatizarea în presă a alegerilor, precum şi alte practici frauduloase”.
Jean Beleniuk, una din fețele proaspete ale noului parlament ucrainean
Jean Vensanovici Beleniuk (Жан Венсанович Беленюк), locotenent în armata ucraineană, e fiul unui rwandez mort în genocidul din țara de origine.
Campion olimpic, medaliat cu argint la lupte greco-romane la Jocurile de Vară din 2016, el a spus într-un interviu, înainte de a candida pentru partidul lui Zelenski „Servitorul poporului”, că, da, uneori e “cam insultat” pe stradă.
Se declară 100% ucrainean și se antrenează pentru Jocurile de la Tokyo în 2020. Experiență politică zero.
Românii din regiunea Cernăuţi ar putea să primească un reprezentant în parlamentul de la Kiev
Românii din regiunea Cernăuţi au şanse să aibă un reprezentant în parlamentul de la Kiev, informează Radio Chișinău.
La alegerile anticipate de duminică, 21 iulie, Gheorghe Mazuraşu, reprezentantul etnicilor români din Cernăuţi, a obţinut aici cel mai mare număr de voturi după numărarea a 50% din sufragii, fiind pe listele partidului Slujitorul Poporului al preşedintelui Volodimir Zelenski.
Partidul lui Zelenski va conduce singur, pe fundalul unei schimbări de generații în Ucraina
La puține ore după alegerile de duminică 21 iulie, Volodimir Zelenski este deja pe cale să devină primul lider al Ucrainei de după căderea comunismului al cărui partid obține majoritatea parlamentară și nu are nevoie de o alianță.
După numărarea, astăzi, a peste 62% din totalul voturilor, partidul lui Zelenski conduce în 127 din cele 199 de circumscripții ale Ucrainei.
Asta se întâmplă în condițiile în care partidul său, „Servitorul poporului”, de la numele foiletonului care l-a făcut celebru și în care el joacă rolul unui profesor devenit… președintele Ucrainei din întâmplare, acest partid nu exista în urmă cu câteva luni. Zelenski a reușit să folosească nemulțumirea provocată de corupție și nivelul redus de trai în rândul populației.
Ucraina are un sistem electoral mixt, iar partidul lui Zelenski a cîștigat detașat și votul pe liste și pe cel uninominal, ceea ce înseamnă că el va controla cea mai mare parte a legislativului cu 450 de locuri.
Potrivit rezultatelor preliminare, „Sluga Poporului” va avea 122 de mandate pe listele de partid plus alte cca. 120 în baza votului uninominal.
Astfel, reprezentanții „Servitorul poporului” vor obține peste 226 de locuri în Rada. Acest lucru le va permite să formeze guvernul pe cont propriu, fără coaliție cu alte partide. Zelenski nu va avea nevoie să se alieze cu nimeni, nici măcar, așa cum s-a crezut câteva ore, cu partidul, de asemenea recent format, Golos, al rockerului Sviatoslav Vakarciuk.
În total cinci partide au intrat în Rada Suprema după alegerile din 21 iulie: „Sluga poporului” are 42,3% din voturi, „Platforma de opoziție – Pentru viață” (partid prorus) – 12,8% și va obține 45 de locuri, „Batkivșcina” (Patria) Iuliei Timoșenko (8 %), ”Solidaritatea Europeană” (fost Bloc Petro Poroșenko – 8,7%) și „Golos” (6,3%).
Partidele lui Poroșenko și Timoșenko au primit astfel sub 9% fiecare, ceea ce arată erodarea prestigiului și credibilității celor care au fost vreme îndelungată la putere, Timoșenko ca prim ministru, Poroșenko ca președinte.