Zelenski propune Moscovei să-l dea la schimb pe jurnalistul Kiril Vîşinski pentru Oleg Senţov
Volodimir Zelenski a propus Moscovei să-l dea la schimb pe cineastul ucrainean Oleg Senţov, care se află într-o închisoare în Rusia, pentru jurnalistul ucraineano-rus Kiril Vîşinski, judecat pentru 'înaltă trădare' de Kiev.
'Noi suntem pregătiţi să-l dăm la schimb pe Vâşinski pentru Senţov, de exemplu', a declarat şeful statului ucrainean, citat într-un comunicat al preşedinţiei de la Kiev, precizând că, în cazul unui astfel de acord, eliberarea ar trebui să fie 'simultană'.
Oleg Senţov a fost arestat în mai 2014 în Crimeea după ce a participat la proteste împotriva anexării acestei insule din sudul Ucrainei. Cazul său este cel mai cunoscut printre zecile de ucraineni reţinuţi în Rusia şi consideraţi drept 'prizonieri politici' de Kiev.
Condamnat la 20 de ani de închisoare pentru 'terorism' şi 'trafic de arme' în Rusia în urma unui proces catalogat drept 'stalinist' de către Amnesty International, acest regizor de 43 de ani se află într-o închisoare din Marele Nord rus. Ucraina, Occidentul şi numeroase celebrităţi internaţionale au solicitat de nenumărate ori punerea sa în libertate.
Kiril Vîşinski (52 de ani), fostul şef al filialei din Ucraina a agenţiei de presă ruse RIA Novosti, a fost arestat în mai 2018 la Kiev şi inculpat pentru 'înaltă trădare', un delict pasibil cu 15 ani de închisoare. Arestarea sa a fost denunţată virulent de către Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat joi că 'revenirea' lui Vîşinski în Rusia ar fi 'un excelent prim pas' spre restabilirea relaţiilor între cele două foste republici sovietice vecine, ale căror relaţii sunt tensionate de cinci ani.
Moscova a organizat manevre militare în Marea Neagră înainte de alegeri
Moscova a organizat exerciţii cu tiruri cu rachete şi avioane de luptă în largul Crimeii (anexate) în Marea Neagră, cu numai câteva zile înaintea alegerilor legislative anticipate de duminică din Ucraina, susţinând că acestea au fost manevre planificate din timp, potrivit media ruse.
Echipajul de luptă al fregatei 'Amiralul Makarov' a lovit cu succes o rachetă-ţintă (de tipul Progres) cu sistemul antirachetă Ştil în timpul unui exerciţiu desfăşurat în largul Crimeii, a anunţat vineri căpitanul de rangul II, Aleksei Rulev, şeful Departamentului de comunicare al Flotei Rusiei din Marea Neagră, citat de TASS.
Potrivit acestuia, în exerciţii a fost implicat şi sistemul antirachetă de coastă 'Utios', care a avut drept sarcină să detecteze o grupare navală a unui inamic imaginar şi să o neutralizeze cu tiruri cu rachete.
'Componentele operative ale fregatei "Amiralul Makarov" şi ale sistemului de coastă "Utios" au efectuat tiruri cu rachete. Am desfăşurat un exerciţiu comun al forţelor navale cu sistemul de rachete antinaval "Utios" (cu baza în silozuri) în apele Mării Negre', a detaliat purtătorul de cuvânt citat.
Perimetrul de desfăşurare a exerciţiului a fost închis circulaţiei maritime, pentru securizarea respectivei zone în Marea Neagră fiind mobilizate 17 nave de luptă şi auxiliare, precum şi aviaţia militară maritimă.
În acelaşi timp, avioane de vânătoare şi de luptă Su-27 şi Su-30 din cadrul Districtului militar Sud au lansat rachete şi bombe asupra posturilor de comandă ale unui inamic imaginar în cadrul unui exerciţiu desfăşurat joi pe terenul de antrenamente Ciauda din Crimeea.
'Echipajele avioanelor de luptă miltirol Su-27 şi Su-30 din cadrul forţelor aeriene ale Districtului militar Sud, cu baza pe aerodromul Belbek (Crimeea), au lansat tiruri cu rachete şi au efectuate bombardamente împotriva unor ţinte la sol ale unui inamic imaginar la centrul de antrenamente Ciauda, în apropiere de Feodosia' , potrivit unui comunicat oficial.
Rusia desfăşoară exerciţii militare în Marea Neagră de la începutul acestei luni, o parte din ele au fost efectuate în paralel cu exerciţiul "Sea Breeze 2019", organizat de Alianţa Nord-Atlantică împreună cu parteneri din zona Mării Negre în prima decadă a acestei luni.
Agenţia de presă rusă RIA Novosti a comunicat la 10 iulie, citând surse ale comandamentului marinei ucrainene, că nava 'Smetlivîi' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră a intrat în zona închisă unde avea loc exerciţiul cu participarea NATO şi a Ucrainei. Nava rusească a apărut în zona unde vase ale Alianţei efectuau tiruri cu tunuri de artilerie. Kievul a declarat că 'Smetlivîi', care a pretextat probleme la sistemul de comunicaţii, ar fi putut provoca o situaţie periculoasă prin apariţia sa în acel perimetru.
Rezumat al mizei alegerilor
La trei luni după triumful său în scrutinul prezidenţial în Ucraina, fostul actor de comedie Volodimir Zelenski se pregăteşte să reproducă acest succes duminică în alegerile parlamentare anticipate, la care partidul său - ''Slujitorul poporului'' - este principalul favorit.
''Partidul politic pe care îl iubesc îi va învinge fără îndoială pe toţi. Şi numai atunci vom putea forma un parlament normal şi un guvern de adevăraţi profesionişti'', a asigurat Zelenski într-o înregistrare video.
Această formaţiune recent creată şi denumită ''Slujitorul poporului'' - după numele unui serial televizat în care Zelenski interpretează rolul unui profesor devenit pe neaşteptate preşedinte - este creditată cu între 42% şi 52% din intenţiile de vot în rândul alegătorilor care s-au decis pe cine vor vota duminică, cu mult înaintea rivalilor săi.
Este un sprijin impresionant pentru un partid total necunoscut până la începutul campaniei prezidenţiale a lui Zelenski, care şi-a învins în mod zdrobitor predecesorul, Petro Poroşenko, câştigând 73% din sufragii în aprilie, cu promisiunea de a ''sparge sistemul''.
''Slujitorul poporului'' notează pe site-ul său că ''lansează o provocare sistemului'' şi promite să aducă noi oameni pregătiţi ''să facă schimbări'' pentru a ''curăţa ţara de corupţia'' omniprezentă.
În absenţa unui plan de acţiune detaliat, aceste promisiuni seduc electoratul uneia dintre cele mai sărace ţări din Europa, care se confruntă cu un război împotriva separatiştilor proruşi, conflict soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.
''Vrem să credem că tinerii care nu au făcut niciodată politică şi nu sunt implicaţi în corupţie şi în escrocherii vor reuşi să facă totul ca Vasil Goloborodko'', personajul încarnat pe ecran de Zelenski, care apără interesele oamenilor obişnuiţi, subliniază sociologul Irina Bekeşkina, directorul fundaţiei Iniţiative democratice din Kiev.
Partidul lui Zelenski a mers până într-acolo încât să recruteze 30 de candidaţi prin site-ul său internet, interzicând deputaţilor în exerciţiu să se înscrie pe lista sa electorală.
Aceeaşi decizie a fost luată de partidul prooccidental Golos (Vocea), care pledează de asemenea pentru o reînnoire politică. Fondată în luna mai de către superstarul rock ucrainean Sviatoslav Vakartciuk, formaţiunea este creditată cu între 4% şi 9% din intenţiile de vot şi ar putea, potrivit unor sondaje, să ajungă pe locul al treilea.
Această aglomeraţie de chipuri noi promite o reînnoire fără precedent a elitelor în Ucraina, unde scena politică este dominată până în prezent de politicieni formaţi încă pe timpurile URSS.
''Este posibil ca până la 75% dintre deputaţii aleşi să fie novici'', prezice Oleksandr Suşko, director executiv al Fundaţiei internaţionale Renaşterea din Kiev.
Dintre cele 20 de partide înscrise în cursă, multe altele au şanse să treacă pragul electoral de 5%, între care formaţiunea prorusă Platforma de opoziţie (12-14%, potrivit sondajelor), urmată de mişcările prooccidentale Solidaritatea europeană a fostului preşedinte Petro Poroşenko (7-9%) şi Batkivşcina (Patria) a fostului premier Iulia Timoşenko (6-7%).
Aceste previziuni acoperă doar 225 de locuri în Rada Supremă (parlamentul unicameral), restul de 199 deputaţi vor fi aleşi prin vot majoritar într-un singur tur.
În această configuraţie, una din mizele-cheie este dacă partidul lui Zelenski va obţine singur majoritatea sau dacă va trebui să formeze o coaliţie pentru a valida apoi numirea unui prim-ministru şi guvernul său.
Chiar dacă Zelenski nu a făcut încă nicio propunere pentru funcţia de prim-ministru, media scriu despre cinci persoane cunoscute ca reformatori reputaţi, printre care Vladislav Raşkovan, administrator supleant al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în vârstă de 41 de ani, precum şi ex-ministrul economiei de origine lituaniană Aivaras Abromavicius, în vârstă de 43 de ani.
Cei mai mulţi dintre deputaţii în exerciţiu şi unii membri ai actualului guvern sunt ostili lui Zelenski care, abia învestit, a dizolvat parlamentul ales în 2014 şi a convocat alegeri legislative anticipate fără să aştepte scrutinul prevăzut în octombrie.
Partidul lui Zelenski e în fruntea sondajelor
Partidul lui Zelinski e in frunte, urmat de pro-ruși si de naționaliști, care au pierdut enorm teren din 2014 încoace.
Au pierdut teren in primul rând din pricina promisiunilor nerespectate de către fostul președinte Petro Poroșenko, in primul rând aceea de a pune capăt corupției si imunității oligarhilor.
Se așteaptă reînnoirea a circa 70% din totalul locurilor de parlamentar, iar partidul lui Zelinski, Sluga Naroda (Servitorul Poporului) e creditat cu 40% din intențiile de vot.