Trudeau îi promite lui Zelenski 45 de milioane de dolari pentru reformele din Ucraina
Premierul canadian, Justin Trudeau, a anunţat că guvernul său a decis să aloce peste 45 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina. Potrivit serviciului de presă al Guvernului Canadei, din acest ajutor, suma de 25 de milioane de dolari va fi destinată punerii în aplicare a reformelor în domeniul educaţiei incluzive și a celor privind egalitatea de gen. „În plus, Canada ia măsuri concrete împotriva continuării agresiunii rusești în Ucraina” – se mai precizează într-un comunicat remis de Guvernul canadian.
Volodimir Zelenski a efectuat o vizită în Canada, unde s-a întâlnit cu premierul Justin Trudeau şi cu ministrul de externe Chrystia Freeland.
Putin a semnat legea privind suspendarea Tratatului INF
Vladimir Putin a semnat miercuri legea prin intermediul căreia Rusia suspendă în mod oficial Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).
Legea a fost aprobată de Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, în data de 18 iunie şi de către camera superioară, Consiliul Federaţiei Ruse, în data de 26 iunie.
Textul legii specifică în mod clar că reînnoirea tratatului va fi posibilă doar dacă Vladimir Putin decide acest lucru.
„Suspendarea Tratatului este o măsură forţată şi necesară, precum şi o abordare corespunzătoare a sistemului curent de control al armelor”, a declarat Victor Bondarev, şeful comitetului pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei.
Preşedintele Donald Trump a anunţat că Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.
Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
Rusia şi-a reluat plăţile către Consiliul Europei
Rusia şi-a reluat plăţile către Consiliul Europei după ce le-a întrerupt pentru doi ani pe fondul crizei diplomatice cauzate de războiul din Crimeea.
Guvernul rus a vărsat suma de 33 de milioane de euro, contribuţia sa la bugetul organizaţiei pentru tot anul 2019, a anunţat directorul pentru comunicare al Consiliului Europei, Daniel Holtgen.
Bugetul Consiliului Europei pentru 2019 se ridică în total la 437 de milioane de euro.
"Plec de la principiul că datoriile pentru anii 2017 şi 2018 vor fi reglate", a adăugat el, evaluând suma încă datorată la circa 55 de milioane de euro, fără a lua în calcul dobânzile.
Marţea trecută a avut loc "marea revenire" a Rusiei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), după ce ea a absentat din acest for începând de la introducerea sancţiunilor împotriva ei, în 2014, în urma anexării Peninsulei Crimeea.
Moscova cerea restaurarea deplină a drepturilor sale şi, pentru că cererea ei era respinsă, şi-a suspendat toată contribuţia financiară la Consiliul Europei şi ameninţa să părăsească organizaţia, ceea ce i-ar fi împiedicat pe cetăţenii ruşi să înainteze recursuri la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Această revenire a Rusiei în APCE, devenită posibilă în urma modificării regulilor organizaţiei, cerută de majoritatea celor 47 de state-membre pentru a pune capăt crizei, a declanşat furia Ucrainei, ţărilor baltice şi Poloniei. Ucraina a decis să-şi suspende participarea la APCE, care emite recomandări şi interpelează guvernele în chestiuni ce ţin de respectarea drepturilor omului. Letonia intenţionează de asemenea să se retragă.
War games: NATO își modifică exercițiile militare din largul Ucrainei
NATO a trebuit să-și modifica astăzi scenariul manevrelor militare navale din Marea Neagră, în largul Ucrainei, "Sea Breeze 2019", din pricina acțiunilor Rusiei.
Exercițiile trebuie să se desfășoare timp de două săptămâni pe teritoriul regiunilor Odessa, Nikolaev și Herson. Ceremonia de deschidere a manevrelor a avut loc la 1 iulie la Odesa. Planurile vor trebui însă modificate începând de astăzi.
Rusia a închis un sector marin, iar NATO preferă să își modifice planurile, mai degrabă decât să conteste decizia Moscovei. Rusia a anunțat că monitorizează atent activităţile navelor NATO din Marea Neagră.
Flota militară rusă a Mării Negre monitorizează cu atenţie Exerciţiul NATO şi poate reacţiona "rapid" la eventuale situaţii de urgenţă, a anunţat luni după-amiază Ministerul rus al Apărării, citat de agenţia Sputnik.
"Pentru a putea răspunde rapid la posibile situaţii de urgenţă în zona Mării Negre, forţele Flotei militare efectuează acţiuni de monitorizare a activităţilor navelor militare NATO în timpul Exerciţiului naval Sea Breeze 2019", a transmis Ministerul Apărării de la Moscova.
Exercițiile militare internaționale Sea Breeze se organizează în Ucraina din 1997. În acest an, la manevre participa 3.000 de soldați din 19 țări, 32 de nave și 24 de aeronave. În afară de Ucraina și Statele Unite, la manevre participă țări partenere precum Georgia, Bulgaria, România și Turcia.
Din partea României, au ajuns în portul Odessa corvetele Lăstunul și Contraamiral Eustațiu Sebastian. O fregată turcească este la rândul ei așteptată astăzi, precum și corvete din Georgia și Bulgaria.
Conform scenariului Sea Breeze, un inamic ipotetic va încerca să blocheze accesul la mare de pe Dunăre. În declarația Flotei a VI-a a Statelor Unite se arată că scopul acestor manevre este asigurarea securității regionale maritime și întărirea legăturilor dintre țările partenere.
Două nave militare americane se află în Marea Neagră: nava de intervenţie rapidă USNS Yuma (T-EPF-8) şi distrugătorul USS Carney (DDG-64) au sosit luni în Portul Odesa, situat în sudul Ucrainei, pentru a participa la Exerciţiul NATO "Briza Mării 2019 ("Sea Breeze 2019").
"Intrarea distrugătorului Carney în Marea Neagră pentru Exerciţiul Sea Breeze reafirmă angajamentul Forţelor Navale americane pentru această regiune vitală şi pentru partenerii noştri valoroşi. În acest mediu de securitate dinamic, capabilităţile noastre navale din Europa sunt constante şi continuă să efectueze misiuni de rutină alături de aliaţi şi parteneri din zona Mării Negre, pentru garantarea stabilităţii şi prosperităţii regionale", a declarat viceamiralul Lisa M. Franchetti, comandantul Flotei militare a 6-a a SUA.