Flota rusă din Crimeea supraveghează navele NATO intrate în Marea Neagră
Flota rusă din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (în Crimeea), a început supravegherea unui grup de nave NATO, care a intrat joi în apele Mării Negre.
Este vorba de două nave din cel de-al doilea grup naval permanent al NATO (SNMG2) - fregata marinei regale canadiene "Toronto" şi fregata marinei spaniole "Santa Maria". De asemenea, joi a intrat în Marea Neagră şi distrugătorul marinei olandeze "Evertsen". Acestea sunt însoţite de fregata turcă Yildirim. Mai devreme, portalul Bosphorus Naval News informa că din acest grup naval face parte şi nava bulgară Drazki.
Potrivit unui comunicat al Forţelor Navale române, fregata românească “Regele Ferdinand” a plecat din portul militar Constanţa, pentru a se integra în gruparea navală NATO, din care mai fac parte nave militare ale Canadei, Olandei, Spaniei şi Turciei.
Gruparea navală NATO va desfăşura, până la data de 18 aprilie, misiuni de supraveghere maritimă în Marea Neagră, pentru întărirea măsurilor de descurajare a provocărilor la adresa securităţii în regiune, dar sunt prevăzute şi escale în porturile Trabzon (Turcia), Constanţa şi Poti (Georgia), pentru refacerea capacităţii de luptă.
De partea rusă, operaţiunea de supraveghere a grupului naval al Alianţei Nord-Atlantice este realizată de navele "Ivan Hurs' şi "Vasili Bâkov' din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră.
Anterior, comandamentul naval unificat al Alianţei a explicat prezenţa mai multor nave în apele Mării Negre prin faptul că acestea urmează să participe la exerciţiul anual SEA SHIELD şi în scopul unor antrenamente pentru o mai bună coordonare cu ţările partenere Ucraina şi Georgia.
Experţi ruşi, citaţi de portalul Gazeta.ru, au apreciat că această acţiune a NATO este destinată să demonstreze sprijinul 'Occidentului colectiv' pentru actualul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, care candidează pentru al doilea mandat în alegerile de duminică.
Situația pe front in Donbas astăzi
BBC îi cere scuze şi îi plăteşte despăgubiri lui Poroşenko pentru un articol ‘eronat'
BBC a anunţat joi că i-a prezentat scuze lui Petro Poroşenko şi a acceptat să îi plătească acestuia despăgubiri în urma publicării unui articol "eronat" legat de întâlnirea din iunie 2017 cu omologul său american, Donald Trump, transmite AFP.
"Ne cerem scuze domnului Poroshenko pentru orice inconveniente provocate şi am acceptat să îi achităm despăgubiri şi cheltuieli de judecată şi am participat la o declaraţie comună într-o şedinţă publică", arată site-ul de internet al BBC.
Poroşenko, candidat pentru al doilea mandat prezidenţial la alegerile de duminică, a dat în judecată BBC pentru calomnie, după publicarea unui articol în care se afirma că Michael Cohen, fost avocat al lui Trump, a primit 400.000 de dolari pentru a "facilita o întâlnire" a celor doi şefi de stat, la Casa Albă.
Afirmaţia "era falsă", a recunoscut BBC.
BBC a scris pe site în mai 2018 că nu era vorba de o "scurtă discuţie", ci de "adevărate negocieri" menite să întărească influenţa Ucrainei la Washington. Ulterior, articolul a fost citat şi într-o emisiune de televiziune a grupului.
Potrivit unei televiziuni ucrainene care a urmărit şedinţa Curţii Regale de Justiţie din Londra, despăgubirile sunt în valoare de 50.000 de lire (circa 58.000 de euro).
Ben Hodges: marina rusă ar putea "bloca" portul Odesa la Marea Neagră
Ben Hodges, fostul comandant al forţelor SUA în Europa (USAREUR), care lucrează în prezent pentru Center for European Policy Analysis, a avertizat că marina rusă ar putea bloca oraşul-port Odesa din sudul Ucrainei în cazul unui conflict cu NATO sau cu ţările partenere.
„Pentru NATO și țările noastre partenere, cum ar fi Georgia și Ucraina, pentru a contracara ceea ce face Rusia (în Marea Neagră), este necesar să realizăm propriul A2 / AD (Anti Acces / Area Denial) o „sferă de apărare” cu utilizarea sistemelor terestre și navale, care să permitp protejarea mai presus de orice a României și împiedicarea armatei rusești sa blocheze Odesa, de exemplu. Acest lucru, după părerea mea, se poate întâmpla „, a spus el.
În același timp, Hodges s-a arătat surprins de faptul că Ucraina continuă să ducă afaceri cu Federația Rusă, în ciuda agresiunii armate rusești.
„În Odesa, două treimi din companiile de transport care conduc portul sunt rusești! În Odesa. Nu înțeleg cum poate Ucraina să facă afaceri cu Rusia care i-a capturat marinarii”, a spus generalul.
Spre deosebire de situaţia din Marea Baltică, a spus el, acţiunile membrilor NATO în regiunea Mării Negre sunt limitate prin Convenţia de la Montreux din 1936. Potrivit acestei convenţii, numai statele riverane Mării Negre - Rusia, România, Bulgaria, Georgia, Turcia şi Ucraina - au posibilitatea de a desfăşura nave de război în orice moment. Statele din afara Mării Negre - SUA, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa - au drepturi limitate în acest sens: numai nave de o anumită clasă şi tonaj ale lor pot staţiona aici şi doar 21 de zile, a amintit generalul american în rezervă.
"Cred că în regiunea Mării Negre a apărut o nouă 'cortină de fier'. Astfel, ţări ca Ucraina, Georgia, Republica Moldova - tocmai pentru că nu sunt în NATO - consideră că autorităţile de la Kremlin îşi pot permite ceea ce nu îşi permit în raport cu statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice: România, Bulgaria, ţările baltice", a afirmat el.
În opinia sa, Rusia consideră Marea Neagră o rampă de lansare pentru tot ceea ce face în Siria, în alte ţări din Orientul Mijlociu, în estul Mediteranei. Flota rusă din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (Crimeea), se poate deplasa, prin Bosfor şi Dardanele, în Marea Mediterană şi mai departe, spre Atlantic. Prin urmare, protejarea regiunii Mării Negre este un obiectiv strategic pentru Rusia, a declarat generalul Hodges. "Cred că de aceea a şi dorit să anexeze Crimeea", consideră el.