Discuţii despre Ucraina-NATO între Poroşenko şi Stoltenberg
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în marja Conferinței de Securitate de la München.
Poroșenko a mulțumit Alianţei pentru susţinerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și condamnarea fermă a acțiunilor agresive ale Federației Ruse şi a apreciat asistența practică din partea NATO în ceea ce priveşte reformarea sectorului de securitate și apărare al Ucrainei, astfel încât acest domeniu să corespundă standardelor Alianţei.
În timpul discuțiilor de la München, Poroşenko şi Stoltenberg au remarcat un progres semnificativ înregistrat în relaţia NATO-Ucraina, iar președintele Ucrainei a reiterat poziţia conducerii ucrainene cu privire la opţiunea euroatlantică a ţării. La rândul său, secretarul general al NATO a salutat decizia Parlamentului de la Kiev de a înscrie în Constituţie obiectivul de aderare la Uniunea Europeană şi la NATO şi a reconfirmat politica ușilor deschise a Alianței.
SUA: Mueller cere 24 ani pentru Manafort
Paul Manafort, fostul şef de campanie al preşedintelui american Donald Trump, ar trebui condamnat la până la 24 de ani de închisoare, a declarat procurorul special Robert Mueller.
Echipa lui Mueller a afirmat la tribunal că Manafort ar trebui să fie condamnat la între 235 şi 292 de luni (19 ani şi jumătate şi 24 de ani şi jumătate) pentru infracţiuni financiare "serioase, de lungă durată".
Manafort, în vârstă de 69 de ani, ar putea fi vizat şi de sancţiuni financiare în valoare de 50 de milioane de dolari, conform echipei de procurori ai lui Mueller. Pedeapsa lui va fi decisă de judecătorul federal TS Ellis.
"Manafort s-a comportat timp de peste 10 ani ca şi cum ar fi deasupra legii şi a privat guvernul federal şi diferite instituţii financiare de milioane de dolari. Pedeapsa ar trebui să reflecte seriozitatea acestor infracţiuni şi are ca scop să îl prevină pe Manafort şi pe alţii din a se implica în astfel de activităţi”.
Un juriu l-a găsit pe Manafort vinovat, în august, de opt capete de acuzare, printre care fraudă fiscală şi fraudă bancară.
Manafort a ascuns peste 16 milioane de dolari în venituri de la autorităţile americane, evitând astfel să plătească şase milioane de dolari. De asemenea, el a ascuns zeci de milioane de dolari în conturi bancare străine şi a obţinut împrumuturi de 25 de milioane de dolari de la bănci prin fraudă.
Manafort "are fonduri ample” prin care ar fi putut să îşi plătească taxele, consideră procurorii, însă el "a ales să nu respecte legile care i-ar fi redus averea”.
Echipa lui Mueller consideră că Manafort a comise fraude pentru a menţine un stil de viaţă de "cheltuieli extravagante”, după munca pe care a prestat-o pentru politicieni pro-Rusia din Ucraina.
Manafort şi-a încălcat astfel acordul cu Robert Mueller prin oferirea de declaraţii false către echipa procurorului special, FBI şi un juriu privind legăturile sale cu agentul ruso-ucrainean Konstantin Kilimnik.
Manafort, în vârstă de 69 de ani, a fost acuzat de Mueller că a minţit cu privire la faptul că ar fi distribuit datele electorale din 2016 cu Kilimnik, cel care a fost coleg cu Manafort în campanii pentru politicieni pro-Kremlin în Europa.
De asemenea, Manafort ar fi minţit investigatorii cu privire la planurile pe care el şi Kilimnik le aveau pentru a dezvolta o înţelegere cu privire la acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina.
UE va introduce noi sancțiuni împotriva unor cetățeni ruși pentru sechestrarea marinarilor ucraineni
Uniunea Europeană va introduce, în coordonare cu Washington, sancțiuni împotriva a opt cetățeni ruși, în legătură cu sechestrarea de către Rusia a trei nave ucrainene și a echipajelor acestora în Marea Neagră, în noiembrie anul trecut.
Decizia de vineri, aprobată la nivel de ambasadori, ar putea viza opt cetățeni ruși și urmează să fie confirmată de miniștrii de externe din UE, pe 18 februarie.
Sancțiunile prevăd interdicții de intrare în UE și înghețarea conturilor bancare, dara ele ar putea afecta și construirea celor două conducte de gaz Nord Stream 2 și Turk Stream.
Trei vase ucrainene și echipajele lor au fost capturate în noiembrie anul trecut de marina rusească în largul coastelor peninsulei anexate Crimeea, în strâmtoarea Kerci, sub acuzația de trecere ilegală a frontierei. Țările UE și SUA au cerut Moscovei să-i elibereze necondiționat pe marinarii ucraineni și să asigure trecerea liberă a navelor din Marea Neagră în Marea Azov.
”Agresiunea militară împotriva Ucrainei a schimbat cursul Europei”: Ursula von der Leyen
Șefa ministerului german al Apărării, Ursula von der Leyen, a spus, vorbind la Conferința de Securitate de la München, că Europa se află acum în proces de revizuire a viziunii sale cu privire la securitatea mondială, iar acest proces a fost declanșat de Moscova: numai după atacul Rusiei asupra Ucrainei, Europa a realizat nevoia de a consolida capacitatea sa militară.
„A fost nevoie de o agresiune militară împotriva Ucrainei pentru a ne schimba cursul, iar bugetul membrilor europeni ai NATO a crescut deja cu 36%, începând cu anul 2014. Planificăm o modernizare a facilităților militare până în 2024”, a spus ea.