Polonia va plăti 414 milioane dolari pentru un sistem de artilerie reactivă din SUA
Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, a anunţat că Varşovia va semna săptămâna aceasta un acord în valoare de 414 milioane de dolari pentru achiziţionarea din Statele Unite a sistemului de artilerie reactivă HIMARS, urmând ca Polonia să primească 20 de lansatoare mobile de rachete, pe care le va instala la granița cu Ucraina.
Polonia achiziţionează acest sistem la un "preţ bun", a declarat duminică Blaszczak, adăugând că lansatoarele şi echipamentele conexe urmează să fie livrat până în anul 2023.
Sistemul de rachete de artilerie cu înaltă mobilitate (M142 HIMARS) este fabricat de compania americană Lockheed Martin şi a fost achiziţionat şi de România.
În cadrul programului de înzestrare cu sistemul HIMARS, România a solicitat SUA achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane, costul total al programului fiind de circa 1,5 miliarde de dolari cu TVA.
Angela Merkel anunţă că statele UE au ajuns la un acord privind Nord Stream 2
Statele din Uniunea Europeană au ajuns la un acord privind reglementarea gazoductului Nord Stream 2, a informat vineri cancelarul german Angela Merkel, fără a da mai multe detali.
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus.
Preşedintele SUA Donald Trump a acuzat Germania, în luna iulie, că este "prizonieră" a Rusiei din cauza dependenţei faţă de gazele naturale şi a cerut oficialilor de la Berlin să renunţe la gazoductul Nord Stream 2.
Rusia nu va trimite observatori la alegerile prezidenţiale din Ucraina ''din motive de securitate''
Rusia nu va trimite reprezentanţi în cadrul misiunii de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru monitorizarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina din 31 martie, a indicat vineri Ministerul rus de Externe, invocând ''motive de securitate'', relatează agenţia Xinhua.
Într-un comunicat, MAE rus a precizat că autorităţile ucrainene au refuzat să acrediteze cetăţeni ruşi care urmau să sosească în Ucraina în cadrul misiunii Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) pentru monitorizarea apropiatelor alegeri prezidenţiale din Ucraina.
''În aceste condiţii, partea rusă, din motive de securitate pentru reprezentanţii noştri în misiunea de observatori a ODIHR, a decis să nu-i trimită în Ucraina'', a declarat ministerul.
Ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin a trimis o scrisoare către ODIHR în ianuarie în care a făcut apel la respingerea cererilor din partea misiunii ruse de monitorizare pentru alegerile din 31 martie.
Joi, Parlamentul ucrainean a adoptat un proiect de lege care interzice prezenţa observatorilor ruşi la monitorizarea alegerilor din Ucraina.
Directorul ODIHR, Ingibjorg Solrun Gisladottir, a trimis o scrisoare Ministerului ucrainean de Externe în care şi-a exprimat regretul în legătură cu decizia autorităţilor locale de a le interzice cetăţenilor ruşi să ia parte la misiunea de observatori ai ODIHR.
Moscova consideră refuzul Kievului drept o încălcare grosolană a obligaţiilor internaţionale, potrivit comunicatului.
În opinia Rusiei, demersul Ucrainei afectează imaginea ODIHR, care se consideră drept gardianul standardului ideal al principiilor de monitorizare a alegerilor.
Potrivit MAE rus, absenţa observatorilor ruşi din aceste misiuni de monitorizare ridică semne de întrebare în legătură cu transparenţa şi obiectivitatea rezultatelor apropiatelor alegeri prezidenţiale din Ucraina.
44 de candidaţi, înregistraţi pentru alegerile prezidenţiale din martie
Comisia Electorală ucraineană a anunţat vineri că a înregistrat în total 44 de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din 31 martie, un număr record pentru acest scrutin, cu deznodământ imprevizibil, în contextul în care favorit în sondaje este un actor de comedie, potrivit France Presse.
'Comisia şi-a încheiat procesul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de preşedinte al Ucrainei. În total, 44 de candidaţi au fost înregistraţi', a indicat Comisia electorală într-un comunicat.
Campania se anunţa a fi dominată de doi 'grei' ai politicii ucrainene: preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko, care candidează pentru al doilea mandat, şi fostul premier Iulia Timoşenko.
Acest scenariu a fost totuşi zdruncinat de ascensiunea neaşteptată a lui Volodimir Zelenski, un actor de comedie de 41 de ani, creditat cu peste 20% din intenţiile de vot, care îşi devansează adversarii.
Chiar dacă Poroşenko - care a venit la putere în 2014 şi este criticat pentru ritmul lent al luptei împotriva corupţiei - se numără printre cei trei favoriţi, el este creditat cu doar 15%-16% din intenţiile de vot în rândul alegătorilor care s-au decis deja cu cine să voteze, potrivit ultimelor trei sondaje realizate în ianuarie, cam pe aceeaşi poziţie cu Iulia Timoşenko (16% -19%).
Iulia Timoşenko, premier între 2007 şi 2010 cu înclinaţii populiste şi preşedinte al partidului Batkivşcina (Patria), urmează să se confrunte între altele în această campanie cu un candidat cu acelaşi nume, Iuri Timoşenko, militar şi deputat.
Într-o declaraţie televizată, fostul premier i-a cerut miercuri seara preşedinteluie Petro Poroşenko să-l retragă pe Iuri Timoşenko din cursa prezidenţială, acuzându-i pe şeful statului şi staff-ul său electoral de înregistrarea acestuia printre candidaţi pentru a semăna derută în rândul electoratului şi a-i lua voturile. Lidera 'Batkivşcina' a subliniat că ştie cine ar fi plătit 2,5 milioane de grivne pentru înregistrarea candidatului Iuri Timoşenko şi l-a îndemnat pe Poroşenko să înceteze cu 'manipulările murdare', conform postului de televiziune '1+1'.
Printre alţi candidaţi figurează numeroşi deputaţi, foşti vicepremieri şi foşti miniştri, militari, oameni de afaceri şi primarul oraşului Lviv, Andrii Sadovii (de opoziţie).
Iulia Timoșenko, a făcut apel la Petro Poroșenko să-l retragă din lista candidaților la alegerile prezidențiale pe omonimul său Iuri Timoșenko, scrie „Adevărul ucrainean“.
„Dacă ești președinte al țării, bărbat, esti un om care ține la demnitate și onoare, cum poți concura așa necinstit? Fac apel la președinte: așa cum la-ți lăsat în liste pe acest Timoșenko Iuri Vladimirovici, așa amititi-va de onoare și sa-l ștergeți pe I.V. Timoșenko din lista candidaților prezidențiali, opriți aceste manipulări murdare”, a spus Iulia Timoșenko.
Potrivit ei, includerea in lista candidatilor o persoana cu nume de familie si initiale identice a fost facuta cu scopul de a fura o parte din voturile sale.