Ucraina vrea să interzică participarea observatorilor ruși la monitorizarea alegerilor
Rada Supremă a Ucrainei a înregistrat un proiect de lege prin care să le interzică reprezentanților ruși să ia parte la misiunea internațională de monitorizare a alegerilor prezidențiale și parlamentare din Ucraina, a declarat luni vicepreședintele legislativului ucrainean.
"Am înregistrat un proiect de lege privind interzicerea participării a observatorilor dintr-o țară agresivă, precum Federația Rusă, la monitorizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din Ucraina. Le cer colegilor să susțină poziția diplomaților ucrainieni și să aprobe legea care va face prezența observatorilor ruși în misiunea internațională imposibilă", a declarat Irina Gerashchenko.
„Eu, în calitate de președinte al Ucrainei, voi da ordin ca comandant suprem suprem, Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei sa nu lăse observatori din Rusia. Și îi garantez poporului ucrainean că ordinul comandantului suprem va fi executat”, a anunțat și președintele Petro Poroșenko.
El a menționat de asemenea că, în acest fel, se intenționează să se prevină sosirea cetățenilor ruși la alegerile prezidențiale din Ucraina în calitate de observatori ai organizațiilor internaționale.
Proiectul de lege a fost inițiat de președintele Radei Supreme, Andrei Parubiy, vicepreședintele Radei Supreme, Irina Gerashchenko și șeful Comisiei pentru Politică Externă, Anna Gopko.
Actorul Zelenski conduce în procente pentru prezidențiale
Cu un număr record de candidaţi şi un actor de comedie care de acum se situează în fruntea sondajelor, competiţia electorală din Ucraina se anunţă dură pentru preşedintele Petro Poroşenko, cu mai puţin de două luni înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale, al căror scor pare extrem de incert.
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 31 martie. Comisia Electorală Centrală (CEC) din Ucraina a anunțat luni expirarea termenului până la care potențialii candidați puteau depune cererile de participare la alegerile prezidențiale. În zilele următoare CEC urmează să prezinte lista completă a candidaților.
Până în prezent, Comisa a înregistrat un număr de 28 de candidați, acesta fiind un număr record de la proclamarea independenței Ucrainei. În același timp, unele cereri nu au fost încă examinate de Comisie – printre acestea se numără și cea a actualului președinte, Petro Poroșenko, care a depus-o abia duminică.
În total, 89 de persoane și-au declarat dorința de a candida la alegerile prezidențiale din Ucraina. Dintre acestea, un număr de 22, inclusiv șeful Partidului Comunist din Ucraina, Petro Simonenko, au fost respinse de Comisie.
Potrivit legislației ucrainene, pentru a se putea înregistra în cursa prezidențială, candidații trebuie să depuna o garanție de 2,5 milioane hrivne (aproximativ 80.000 de euro), să prezinte o declarație fiscală și să îndeplinească o serie de alte cerințe. Legea electorala din Ucraina nu prevede obligativitatea colectarii de semnături.
Ascensiunea neașteptată a lui Vladimir Zelenskiy, un actor de 40 de ani, a zdruncinat o campanie care se anunța a fi dominată de actualul președinte și fostul premier Iulia Timoșenko, într-o țară aflată în război timp de cinci ani și mari dificultăți economice.
Dacă Poroșenko este printre primii trei favoriți, nu este creditat decât cu 15%-16% dintre intențiile de vot, potrivit a trei sondaje de opinie realizate în ianuarie, iar Timoșenko este creditată cu 16-19% dintre voturi.
Dar marea surpriză a acestei campanii este comedianul Vladimir Zelenskiy, care a apărut în topul celor trei ultime sondaje de opinie, creditat cu 19% până la 23% dintre intențiile de vot.
După încheierea termenului de depunere a candidaturilor în noaptea de duminică spre luni, Comisia Electorală Centrală de la Kiev a indicat pentru AFP că a primit documente de la 90 de potenţiali candidaţi pentru scrutinul din 31 martie.
Dintre aceştia, un total de 30 de candidaţi a fost validat luni, un număr record de la declararea independenţei Ucrainei în 1991, relevă agenţia Interfax-Ukraina.
Peste 20 de candidaturi au fost respinse şi aproximativ 40 de dosare rămase vor fi examinate până vineri, termenul limită.
Ajuns la putere după mişcarea de contestare din Piaţa Independenţei din Kiev (Maidan Nezaliojnosti) în 2014, Poroşenko, un miliardar prooccidental de 53 de ani, care şi-a făcut averea de pe urma industriei dulciurilor, şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a-şi adjudeca un al doilea mandat, afişându-se ca singura contrapondere împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.
Criticat pentru lentoarea luptei anticorupţie promise, preşedintele actual se confruntă cu o campanie dificilă: aproape jumătate dintre ucraineni afirmă că nu vor vota pentru el 'sub nicio formă', potrivit recentelor sondaje.
Zelenski, cofondator al unui conglomerat de companii specializate în divertisment, nu are niciun fel de experienţă politică, dar este cunoscut atât în Ucraina, cât şi în Rusia pentru show-uri şi seriale de televiziune, fiind criticat de detractorii săi pentru lipsa lor de subtilitate.
Mulţi îl consideră drept o 'marionetă' a controversatului oligarh ucrainean Igor Kolomoiski, în conflict cu preşedinţia de la Kiev şi al cărui canal de televiziune '1+1' oferă actorului timpi considerabili de antenă.
Potrivit expertului Anatoli Oktisiuk de la Centrul Democracy House din Kiev, ascensiunea lui Zelenski se explică prin neîncrederea ucrainenilor faţă de 'vechile elite' la putere şi prin promovarea sa la televiziune, dar aceasta nu va dura.
Electoratul său este alcătuit în principal din 'tineri, adeseori pasivi şi care nu vin să voteze', apreciază expertul citat. 'Cred că, în cele din urmă, scorul său va fi considerabil mai mic', prezice expertul, potrivit căruia în al doilea tur de scrutin, preconizat la 21 aprilie, se vor confrunta Poroşenko şi Timoşenko.
Rusia investeşte 4,7 miliarde de dolari în infrastructura Crimeei
Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat luni că Rusia investeşte aproximativ 310 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea.
''Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an'', a declarat Medvedev în cadrul unei întâlniri cu adjuncţii săi. Restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani.
Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale.
Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate.
Banii vor fi folosiţi pentru şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.
Primatul noii Biserici ortodoxe independente intronizat la Kiev
Primatul noii Biserici ortodoxe a Ucrainei, independente de Patriarhia Moscovei, a fost întronizat duminică în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Kiev, care a formalizat o dată în plus ruperea legăturilor spirituale cu vecinul rus.
Întronizarea mitropolitului Epifanie, în vârstă de 40 de ani, a avut loc la catedrala Sfânta Sofia din Kiev, în prezenţa preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.
Preşedintele, care a anunţat marţi că va candida pentru un nou mandat la scrutinul din 31 martie, a explicat la televiziune că ceremonia marchează "desăvârşirea" procesului vizând crearea în Ucraina a unei biserici ortodoxe ce nu mai depinde de tutela religioasă a Rusiei.
Petro Poroşenko a anunţat la 15 decembrie anul trecut crearea Bisericii ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, ca urmare a unei decizii în acest sens a ''Conciliului de Reunificare'', format din feţe bisericeşti ortodoxe ucrainene.
În octombrie, patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului a recunoscut o biserică ortodoxă independentă în Ucraina, revocând o decizie veche de 332 de ani care plasase Ucraina sub Patriarhia Moscovei. În replică, Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat ruperea relaţiilor cu Patriarhia Constantinopolului. Decretul de autocefalie a fost semnat de patriarh la 5 ianuarie în prezenţa preşedintelui ucrainean şi a mitropolitului Epifanie la biserica Sf. Gheorghe din cadrul Patriarhiei ecumenice de la Istanbul.
