Ucraina și Belgia dau o “lovitură dură" criminalităţii cibernetice
Parchetul federal belgian a anunţat că a dat "o lovitură dură" pieţei ilicite a serverelor informatice piratate, în colaborare cu justiţia din Ucraina și SUA.
Nouă percheziţii au avut loc pe 24 ianuarie în Ucraina, ducând la confiscarea unor sisteme informatice şi la audierea a "trei suspecţi ucraineni", a precizat parchetul federal într-un comunicat.
În aceeaşi zi, site-ul xDedic a devenit inaccesibil din ordinul unui tribunal din Florida, iar materialul utilizat de autorii fraudei a fost confiscat cu "asistenţa serviciilor poliţiei germane", a adăugat sursa citată, fără a preciza locul confiscării.
Site-ul xDedic găzduia, potrivit presei specializate, de mai mulţi ani o piaţă ilegală de cumpărare şi vânzare de coduri de acces la servere situate peste tot în lume, permiţând apoi piratarea datelor personale ale internauţilor.
"Gestionată de un grup de hackeri de limbă rusă", această platformă a pus la dispoziţia piraţilor cibernetici până la "70.000 de servere", unele dintre ele fiind accesibile la preţul de numai şase dolari, scria în 2016 cabinetul rus Kaspersky, specializat în securitate informatică.
În Belgia, un dosar a fost deschis în iunie 2016 de către parchetul federal. Ancheta, care includea capete de acuzare precum "organizaţie infracţională, piraterie şi sabotaj informatic", a fost încredinţată în 2017 unui judecător de instrucţie din Malines.
Anul trecut, pentru a accelera investigaţiile, a fost pusă pe picioare o echipă de anchetă comună cu parchetul general din Ucraina, ţară unde existau suspiciuni că organizaţia criminală ar fi implantată.
Facebook îşi înăspreşte regulile privind „reclama politică” înaintea alegerilor din Ucraina
Nick Clegg, directorul pentru afaceri publice al Facebook şi fost vicepremier britanic a anunţat luni la Bruxelles, că va lansa la sfârşitul lunii martie, simultan cu alegerile prezidențiale din Ucraina, noi instrumente pentru combaterea ''ingerinţelor'' la alegerile europene din luna mai.
Noile reguli presupun că anunțurile de publicitate politică în vederea alegerilor pentru Parlamentul European din mai să fie „autorizate” și însemnate cu înscrisul „plătit de”. Clegg, fost vicepremier britanic angajat de FB în octombrie, a spus că aceste măsuri vor fi aplicate postărilor de reclamă care „nu sprijină explicit un anume candidat sau partid politic, dar se concentrează asupra unor teme intens politizate, cum este imigrația”.
Toate anunțurile politice vor fi stocate într-o „bibliotecă accesibilă public” timp de pînă la 7 ani, împreună cu detalii despre câți oameni le-au accesat, ca și informații specifice despre finanțator.
Rețeaua socială a spus că măsurile pentru transparență electorală vor fi lansate în India în februarie, ca și în Ucraina și Israel înaintea alegerilor din acele țări, urmând ca până în iunie să capete o „răspândire globală”.
În India, reţeaua Facebook va pune la dispoziţie o bază de date digitală a reclamelor politice, pe care internauţii le vor putea consulta pentru a cunoaşte autorii, bugetele asociate şi alte informaţii, în special demografice. Astfel de baze de date există deja sub forma unor arhive constituite în timpul campaniilor recente din SUA, Marea Britanie şi Brazilia.
Mai mult, Facebook ia în calcul să ofere ţărilor Uniunii Europene instrumente de transparenţă publicitară înaintea alegerilor europarlamentare din 23-26 mai.
De o manieră generală, reţeaua Facebook se angajează să furnizeze până la finalul lunii iunie un set de reguli similare pentru difuzorii din întreaga lume.
Compania Facebook a fost zguduită de mai multe scandaluri în ultimii ani: Cambridge Analytica (distribuire de date personale fără anunţarea abonaţilor şi în scopuri politice), amestecul rus în alegerile prezidenţiale din 2016 din SUA, atacuri organizate contra criticilor reţelei de socializare online, responsabilitatea platformei online în transmiterea unor mesaje de ură contra comunităţii Rohingya din Myanmar etc.
Numai cinci candidați la președinție au solicitat fondurile deschise alegerilor
Doar cinci candidați la președinția Ucrainei au deschis conturi electorale până la 25 ianuarie, anunță Comisia Electorală Centrală (CEC).
"Conturile fondului electoral au fost deschise de către Ihor Șevcenko (data de deschidere este 15 ianuarie), Andri Sadovi (14 ianuarie), Anatoli Hrîțenko (17 ianuarie), Vitali Skoțîk (21 ianuarie) și Valentin Nalivaicenko, a spus comisia.
În același timp, organizația observă că până la 25 ianuarie CEC s-au înregistrat 20 de candidați prezidențiali.
Rusia vrea să se retragă din Consiliul Europei pentru a nu-și plăti datoria
Rusia analizează scenariul unei posibile retrageri din Consiliul Europei, a declarat luni Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus).
Kosaciov a făcut o declaraţie în acest sens în contextul în care Consiliul Europei i-a cerut Moscovei să-şi achite datoria de 66 de milioane de euro pe care o datorează forului paneuropean.
Rusia a spus că până când nu vor fi ridicate sancţiunile politice faţă de delegaţia rusă în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nu-şi va plăti cotizaţiile şi nici restanţele acumulate până acum.
Procedura retragerii Rusiei din componenţa Consiliului Europei ar putea fi lansată în vara anului 2019, iar pentru aceasta este nevoie de două treimi din majoritatea calificată a voturilor forului paneuropean.
Între altele, statutul organizaţiei prevede îngheţarea apartenenţei unei ţări la CoE în cazul neachitării taxei.
Rusia a intrat în conflict cu APCE după ce aceasta a retras delegaţiei ruse dreptul de vot în 2014 ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea.