Eșec al negocierilor Rusia - NATO în chestiunea rachetelor nucleare rusești
Rusia își menține rachetele nucleare îndreptate spre Europa, inclusiv cele din Cimeea. NATO și Rusia au eșuat vineri, la Bruxelles, în încercarea de a rezolva o dispută în chestiunea noilor rachete rusești pe care aliații occidentali le consideră a reprezenta o amenințare pentru Europa.
Reuniunea de azi de la Bruxelles a Consiliului Rusia – NATO era ultima șansă pentru a împiedica retragerea SUA din tratatul de control al armelor nucleare.
Cea de astăzi însă, între cei 29 de ambasadori ai țărilor din NATO și cel al Rusiei, s-a încheiat printr-un eșec total. Ambasadorii NATO au căutat să obțină de la colegul lor rus angajamentul că Moscova va distruge înainte de 2 februarie noile sale rachete nucleare cu rază lungă de acțiune care pot atinge Europa.
Rusia e acuzată de SUA și NATO că ar dezvolta rachete de croazieră de capacitate intermediară capabile să transporte focoase nucleare și să lovească fără avertisment orașe europene, încălcând astfel pactul din epoca războiului rece care interzicea astfel de arme în Europa.
Tratatul din 1987 impune Statelor Unite și Rusiei "să nu dețină, să producă sau să testeze" rachete de croazieră lansate la sol cu o rază de zbor de 500 km până la 5.500 km "sau să dețină, ori să producă lansatoare de astfel de rachete".
Rusia e bănuită că ar instala asemenea rachete atât în Crimeea, cât și în enclava militarizată Kaliningrad. Ministerul Apărării al Rusiei confirmase anul trecut transferul de baterii de rachete Iskander-M, cu o rază de acțiune de circa 500 km și capabile să transporte focoase nucleare, în enclava Kaliningrad, susținând că desfășurarea se va face ”pentru o perioadă scurtă de timp”.
Bilanțul morților în Ucraina în 2018
Centrul internaţional de analiză a terorismului Jane (JTIC) a făcut bilanțul morților în Ucraina în 2018
Pe continentul european, JTIC subliniază ”intensificarea activităţilor operaţionale a două grupări militante separatiste proruse”, aflate la originea creării ”republicilor populare” autoproclamate la Lugansk şi Doneţk, în regiunea Donbas, în estul Ucrainei.
În Ucraina au fost comise, anul trecut, 4.422 de atacuri, al căror bilanţ este de 92 de morţi.
Iulia Timoşenko neagă că ar fi vrut să-şi atribuie sprijinul lui Paulo Coelho
Candidata ucraineană la alegerile prezidenţiale din martie, Iulia Timoşenko, care figurează printre favoriţi, a negat joi că ar fi vrut să-şi adjudece sprijinul scriitorului brazilian Paulo Coelho, fără aprobarea acestuia, difuzând la anunţarea candidaturii sale un film în care acesta îi aducea un omagiu, potrivit AFP.
Difuzarea acestui film, în care scriitorul laudă talentele Iuliei Timoşenko, "o persoană care poate conduce o ţară", fusese interpretat marţi ca un mesaj de sprijin, dar autorul "Alchimistului" a dezminţit rapid că s-ar fi angajat în favoarea fostului premier ucrainean.
"Eu nu am înregistrat niciodată niciun mesaj care să-i susţină candidatura, chiar dacă îmi place mult ca persoană, politica ucraineană nu este domeniul meu", a scris miercuri pe Twitter scriitorul brazilian.
"Nu este nicio propagandă din partea mea. Este un film autobiografic despre ultimii 15 ani din viaţa mea, unde erau utilizate imagini documentare din punctul meu de vedere absolut corecte", a reacţionat joi în faţa presei Iulia Timoşenko, prezentă la Davos (Elveţia), în cursul unei conferinţe despre Ucraina, organizată de fundaţia oligarhului ucrainean Viktor Pinciuk în marja Forumului economic mondial.
Filmul respectiv a fost difuzat în cadrul congresului partidului Batkivşcina (Patria) al Iuliei Timoşenko, care a desemnat-o drept candidată la alegerile din 31 martie.
"Am întâlnit-o pe Timoşenko de două ori. Ea are carismă. Este o personalitate foarte puternică. A trecut prin multe încercări şi are o caracteristică unică: este capabilă să depăşească toate dificultăţile. Această persoană precis poate conduce ţara", declară Paulo Coelho în film.
Biroul de presă al dnei Timoşenko a precizat pentru AFP că videoclipul cu Coelho fusese înregistrat în 2010 pentru un documentar.
Mesaje video ale altor personalităţi internaţionale, precum fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili sau ex-secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, au fost difuzate de asemenea în cursul acestui congres.
Intervievat de presa ucraineană, Rasmussen a dezminţit şi el că ar susţine-o pe Timoşenko.
El a indicat canalului de televiziune ucrainean "Priamid" că acest mesaj nu era adresat personal Iuliei Timoşenko şi că el susţinea reformele angajate în Ucraina, dar nu susţinea niciun candidat în mod special.
Iulia Timoşenko, emblemă a "revoluţiei portocalii" din 2004, şi-a anunţat marţi candidatura la alegerile prezidenţiale. Ultimele sondaje o creditează cu prima şansă, înaintea preşedintelui în exerciţiu Petro Poroşenko.
CEDO nu exclude retragerea Rusiei din Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) speră că Rusia va rămâne în Consiliul Europei, dar nu poate exclude retragerea sa, a declarat președintele instanței, Guido Raimondi, la o conferință de presă susținută la Strasbourg.
„Sper că va fi posibilă evitarea retragerii Rusiei din CE, dar acest lucru nu este ceva care poate fi prevenit complet. Dacă se va întâmpla acest lucru, va fi o mare nenorocire pentru cetățenii ruși”, a spus Raimondi, menționând că, în ciuda numărului mare de plângeri împotriva Rusiei și a faptului că există multe probleme cu respectarea Convenției europene a drepturilor omului, CEDO „cooperează bine” cu autoritățile ruse.
Anterior, CEDO a dat publicitatii cifrele care plaseaza Rusia pe primul loc dupa numărul plângerilor la Strasbourg și al încălcărilor Convenției europene a drepturilor omului.
În același timp, Guido Raimondi a menționat că, chiar și în cazul retragerii Rusiei din Consiliul Europei, va trebui sa respecte Conventia inca 6 luni după denunțare, adică toate cazurile care sunt în curs de judecată, precum și plangerile care vor fi primite în cele 6 luni dupa denuntare. ”Curtea își păstrează jurisdicția asupra încălcărilor din partea Rusiei – indiferent cat de mult va dura examinarea acestor cazuri”, a explicat președintele CEDO.
Acest lucru se aplică, în special, la toate cele cinci plângeri interstatale „Ucraina versus Rusiei” legate de consecințele ocupației Crimeei și agresiunii din estul Ucrainei.