Deși România și Coreea de Sud sunt parteneri strategici din 2008, relațiile comerciale între cele două țări au devenit strânse mai ales în ultimii ani, după ce Rusia a atacat Ucraina, în februarie 2022.
În 2024, cele două țări au semnat un acord în domeniul apărării. Ulterior, în iulie același an, compania sud-coreeană Hanwha Aerospace a semnat cu Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România un contract pentru furnizarea de muniţie în valoare de un miliard de dolari.
Ambasadorul Republicii Coreea la București, Rim Kap-Soo, spune la one2one că țara sa este pregătită pentru noi investiții în România.
Ar putea fi vorba despre mașini de luptă de infanterie și tancuri – achiziții pentru care România va cheltui miliarde de euro în următorii ani.
Pe de altă parte, diplomatul amintește că Coreea de Nord a trimis trupe pentru a lupta de partea Rusiei în Ucraina și spune că, din multe puncte de vedere, securitatea Europei și cea a Asiei de Nord-Est se aseamănă.
Despre reconstrucția Ucrainei, devastată de război, ambasadorul Rim Kap-Soo crede că „România va fi un partener cheie în reconstrucția Ucrainei”.
Cele mai importante declarații
Despre impactul războiului din Ucraina: „Coreea de Nord a trimis aproximativ 11.000 de soldați în sprijinul Rusiei. Asta înseamnă că, deși războiul din Ucraina are loc pe continentul european, securitatea Europei și securitatea Asiei de Nord-Est se împletesc. În zilele noastre, lumea nu mai respectă bariera.”
Despre discuțiile internaționale pentru un acord de pace în Ucraina: „Chiar dacă Ucraina este parte directă a războiului, ei (n.r. ucrainenii) au fost lăsați în urmă, fără a fi consultați înainte. Nu este corect pentru poporul ucrainean, pentru că oamenii de acolo sunt victimele directe.”
Despre colaborarea militară cu România: „Lucrăm și la alte contracte, inclusiv pentru vehiculul de luptă pentru infanterie și pentru tancurile principale […] Suntem pregătiți să aducem o contribuție foarte concretă. Și, pentru că Hanwha Aerospace a obținut contractul pentru obuzierele K9, va construi și o fabrică aici, în România.”
Despre situația de securitate a Republicii Coreea: „Granița Coreei și Seulul sunt la o distanța mai mică decât distanța dintre București și Ploiești. Deci asta înseamnă că dacă Coreea de Nord trage un obuz, poate ajunge la Seul în mai puțin de două minute. Este situația cu care ne confruntăm în fiecare zi. Deci, în acea zonă, trebuie să fim constant vigilenți. Și trebuie să ne dezvoltăm constant și capacitățile de apărare națională.”
Ce contracte militare vizează firmele din Coreea de Sud în România
Pe 23 aprilie 2024, miniștrii Apărării român și sud-coreean au semnat un acord de colaborare militară. Se întâmpla la 16 ani de la momentul în care cele două țări au ridicat relațiile la nivel de parteneriat strategic și la doi ani după ce Rusia a invadat la scară largă Ucraina.
Acordul a fost semnat la Seul, în prezența președinților României și Republicii Coreea, Klaus Werner Iohannis, respectiv Yoon Suk Yeol.
Potrivit MApN, acordul presupune colaborări în domenii precum educația militară, instruirea în comun a personalului, medicina militară, cercetarea și dezvoltarea, precum și industria de apărare.
Ulterior, în vara anului trecut, compania sud-coreeană Hanwha Aerospace a semnat cu Ministrul Apărării de la București un contract pentru livrarea a 54 de obuziere, muniție și 36 de vehicule de aprovizionare, potrivit companiei sud-coreene.
Ambasadorul Rim Kap-Soo spune la one2one că fabrica Hanwha Aerospace – unde se va produce o bună parte din armamentul vândut României – va fi construită în județul Dâmbovița. Din informațiile Europei Libere, lucrările vor începe în prima parte a anului 2026.
Ambasadorul mai spune că firmele coreene sunt interesate de alte achiziții ale Armatei României.
„În prezent, lucrăm și la alte contracte, inclusiv pentru vehiculul de luptă pentru infanterie și pentru tancurile principale […] Suntem pregătiți să aducem o contribuție foarte concretă”.
Bătălia pe contractele militare ale României – mai ales în contextul programului european SAFE – e dură, însă.
În iulie 2025, de pildă, Ministerul Apărării Naţionale a pus în dezbatere publică un proiect privind înzestrarea militarilor cu maşini de luptă de infanterie, pe şenile.
Este vorba despre proiectul despre care ambasadorul coreean spune că ar fi interesate și companiile din țara sa.
Pe 18 noiembrie 2025, după discuții cu reprezentații Guvernului, CEO-ul companiei germane Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat, potrivit Bloomberg, că a semnat un contract pentru livrarea a 298 de mașini de luptă pentru infanterie (MLI) Lynx.
Ulterior, Guvernul a precizat pentru Economedia că „nu a fost semnat un asemenea contract. Pentru un astfel de acord e nevoie de parcurgerea unei proceduri care nu a fost îndeplinită”.
Finanțarea achiziției celor aproape 300 de mașini de luptă ar putea fi obținută de România prin programul SAFE. Bucureștiul vrea ca cel puțin o parte din producția de vehicule militare să fie realizată în România.
Pe de altă parte, luna trecută, comisiile reunite pentru Apărare, Ordine publică și Siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat cererile MApN de a începe atribuirea contractelor pentru achiziția de noi tancuri de luptă.
Valoarea totală a programului e de aproape șapte miliarde de euro.
După ce Rusia a invadat Ucraina, statele europene au început să cumpere masiv echipamente militare pentru a sprijini Ucraina, precum și pentru a-și completa stocurile în urma trimiterii de arme și muniții către Kiev.
Comenzile către marii producători americani, germani și francezi au crescut considerabil, în paralel cu nevoile tot mai mari ale Ucrainei.
Coreea de Sud, partener strategic în Asia al Statelor Unite ale Americii, a început extinderea producției sale militare. În 2024, de exemplu, cea mai mare companie militară sud coreeană – Hanwha – a inaugurat o uzină de profil în Australia.
În același timp, Seulul a încheiat, în noiembrie 2024, un acord privind securitatea și apărarea cu Uniunea Europeană.
Efectele globale ale războiului din Ucraina
Ambasadorul Republicii Coreea în România, Rim Kap-Soo, spune că „transformarea totală a politicii internaționale de la finalul Războiului Rece” încoace este accentuată și de războiul din Ucraina.
„După cum știți, Coreea de Nord a trimis aproximativ 11.000 de soldați în sprijinul Rusiei. Asta înseamnă că, deși războiul din Ucraina are loc pe continentul european, securitatea Europei și securitatea Asiei de Nord-Est se împletesc”.
Ambasadorul mai spune că țara sa și Uniunea Europeană lucrează la consolidarea și extinderea parteneriatului strategic în domeniul apărării, securității, cibernetic și al securității maritime.
„Acum lucrăm pentru a avea un acord separat cu Uniunea Europeană pe programul SAFE.”
Programul SAFE vizează întărirea apărării industriei de apărare de pe continent.
România are alocate 16,7 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă dintre statele membre, după Polonia.
Rim Kap-So a explicat și contextul politic international și situația de securitate din Indo-Pacific:
„Administrația Trump pare să se îndepărteze din rolul principal al securității europene și să se orienteze către Indo-Pacific. Și Washingtonul vrea, de asemenea, ca aliații și partenerii săi să suporte o povară mai mare pentru propria apărare. De aceea, Washingtonul face acum presiuni asupra aliaților NATO și, de asemenea, asupra Coreei să cheltuiască mai mult pentru apărarea națională.
În Pacific, mulți oameni sunt îngrijorați de concurența strategică în continuă creștere dintre SUA și China. Pentru Coreea, în relațiile noastre cu China, China este de fapt cel mai mare partener comercial al nostru.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
