În schimb, în lunile trecute de atunci, diverse instituții de anchetă au deschis și lucrează la dosare penale care au legătură directă cu desfășurarea alegerilor sau sunt legate de evenimente conexe anulării scrutinului.
Europa Liberă a cerut informații la aceste instituții. Răspunsul a fost același: stadiul anchetei este secret.
***
„Eu am candidat o singură dată la funcția de președinte al României și am câștigat. Nu țin să cobor ștacheta, nu am de ce. Vorbesc de pe această poziție – să fie foarte clar – dar pot să am poziții ferme legate de anumite situații politice din țară”, a declarat, pe 25 august, fostul candidat la la alegerile prezidențiale, la ieșirea de la Poliția Ilfov, la verificarea controlului judiciar.
Călin Georgescu nu a fost ales președinte. A fost votat de 2.120.404 de alegători, adică a obținut 22,94% din voturile valabil exprimate în primul tur anulat al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Ceea ce înseamnă aproape 11,8% din totalul românilor cu drept de vot.
Pe 6 decembrie 2024, cei nouă judecători ai Curții Constituționale au decis în unanimitate anularea întregului proces electoral privind alegerea președintelui României, implicit oprirea votului pentru turul II al scrutinului care începuse în diaspora și urma să se desfășoare în România două zile mai târziu, pe 8 decembrie.
„Procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, potrivit motivării făcute publice în cursul aceleiași de judecătorii constituționaliști.
De asemenea, mai spun cei nouă judecători, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în care unul dintre candidați a beneficiat de „o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”.
Puteți citi aici întrega motivare legată de faptul fără precedent al anulării alegerilor.
Iar motivarea adusă de judecătorii CCR s-a tradus în mai multe dosare penale deschise de procurori și polițiști.
Europa Liberă a cerut informații de la Parchetul General cu privire la dosarele deschise după anularea alegerilor din 2024 pe care le are în lucru. Instituția ne-a răspuns că informațiile solicitate sunt exceptate de la Legea 544/2001 – privind liberul acces la informații de interes public.
„Având în vedere faptul că parchetele sunt obligate să respecte în comunicarea publică limitările impuse de specificul activității de urmărire penală, în scopul asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale, nu putem da curs solicitării dumneavoastră.”
Dosarul coruperii alegătorilor – influencerii
Pe 5 decembrie 2024, Parchetul General (PÎCCJ) s-a sesizat din oficiu și a deschis două dosare penale in rem – adică sunt investigate doar faptele și nu autorul/autorii – privind „posibile încălcări ale legislației electorale, inclusiv coruperea alegătorilor și spălarea banilor în legătură cu finanțarea campaniei electorale a unui candidat”.
Dosarele au fost deschise după desecretizarea de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării a cinci documente care au arătat felul în care Călin Georgescu a crescut în popularitate într-un timp extrem de scurt și a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale. Totul în timp ce a raportat zero cheltuieli pentru campania electorală.
Tot atunci, procurorii au spus că investighează infracțiuni informatice legate de crearea și utilizarea unor conturi online false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor.
Primele descinderi au fost la principalul suspect în ancheta privind finanțarea campaniei lui Călin Georgescu: Bogdan Peșchir. Procurorii au mai trecut de atunci pe la casa suspectului, al cărui pseudonim este BogPr, de încă două ori.
După ultima descindere, în martie 2025, Bogdan Peșchir a fost mai întâi reținut, iar apoi un judecător a aprobat arestarea preventivă.
El este acuzat de procurori că a orchestrat o schemă de corupere a alegătorilor prin mijloace electronice, folosind aplicații precum TikTok și Revolut.
În perioada 28 martie 2024 - 31 ianuarie 2025, el ar fi oferit cadouri virtuale (gift-uri) în valoare de 879.500 de dolari prin TikTok, în timpul unor sesiuni live, iar prin Revolut ar fi transferat 302.500 de lei și 17.859 de dolari către 265 de persoane, în scopul de a influența votul alegătorilor în favoarea lui Călin Georgescu.
Instanţa a reţinut în motivare că întreaga strategie electorală a fost planificată în avans, existând probe că Bogdan Peșchir ar fi coordonat plata unor sume – inclusiv prin aplicații informatice și conturi electronice – către influenceri și alte persoane implicate în campania electorală, pentru a determina și facilita votul în favoarea candidatului independent Georgescu.
„În contextul cauzei, prezintă o importanţă deosebită convorbirile purtate pe TikTok, în perioada 12 - 23.11.2024, cu user-name-ul [...], cod de utilizator [...], calingeorgescu (cont oficial utilizat de candidatul Călin Georgescu), în care Peşchir Bogdan arată că susţine şi doreşte să fie implicat în campania electorală, iar din discuţii rezultă că interlocutorul este expert în domeniul securităţii cibernetice, în timp ce promovarea candidatului este rezultatul a trei ani de eforturi, fiind reluată narativa că este vorba de voluntari şi totul este efectuat fără a fi plătită vreo sumă de bani, în final interlocutorul precizând că Georgescu Cristela-Elena va utiliza contul în cauză şi sugerând ca toată conversaţia să fie ştearsă”,se arată în referatul citat de stirileprotv.ro.
Referatul redă următoarea conversație trimisă prin mai multe mesaje:
- „Bună seara, vreau să vă suțin în această mișcare, cum vă pot contacta pentru o discuție?”
- „Am văzut ca mai e un cont cu 8 k cu numele bogpr ce promovează un deep fake cu Călin Georgescu”
- „La noi totul e pe baza de voluntariat; tineret, voluntariat, creativitate”
- „Este viziunea ce s-a format după 3 ani de muncă intensă”
- „Nu ştiam ce se întâmplă când a spus Anca minciuna aia gogonată”
- „Noi fiind voluntari toţi cu spirit creativ şi dorinţa de ţară normală şi cu investiţie şi bani o sa o vedem pe Anca ca face aiureli la TV...”
- „Am încercat să iau legatură cu dânsa să corecteze dar nu mi-a răspuns”
- „A fost la ordin clar;”
- „Și este prima campanie din istorie făcută pe buget 0”
- „Eu sunt expert în securitate cibernetică”
- „Că aici o sa intre Cristela;”
- „Șterg conversaţia vă recomand să faceţi la fel”
În referatul de arestare preventivă a lui BogPR există mai multe convorbiri purtate de el pe TikTok cu alte persoane, în care se discută despre strategii de atragere a alegătorilor și despre faptul că cei care au puteau face dovada că au votat cu Georgescu ar fi primit în jur de 50 de lei.
Pe 26 aprilie, Bogdan Peșchir a fost eliberat din arestul preventiv și plasat sub control judiciar.
Procurorii au descins, pe 20 martie, nu doar acasă la BogPr, ci și în mai multe locuri din București și din județele Brașov, Botoșani, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Maramureș, Mureș și Timiș, pe urmele influencerilor care l-au promovat contra cost pe Călin Georgescu.
Printre cei vizați de aceste percheziții s-au numărat Makaveli și Alin Borcan.
Imediat după anularea alegerilor, Makavelli, pe numele său Alexandru Virgil Zidaru, a fost numit consilier parlamentar al Dianei Șoșoacă.
În aprilie 2025, Makaveli a demisionat din funcția de consilier parlamentar, invocând programul încărcat și activitățile sale online. A optat pentru un post de „curier personal” cu normă de două ore pe zi la cabinetul senatorului Ninel Peia, menținându-și astfel legătura cu grupul S.O.S. România.
În luna mai, în contextul reluării alegerilor, Makaveli și-a anunțat pe TikTok intenția de a candida la Primăria Capitalei, dacă Nicușor Dan e ales președinte.
Un alt influencer cercetat în dosarul coruperii alegătorilor este Victor Micula.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a anunțat, în decembrie 2024, deschiderea unui dosar penal in rem pentru coruperea alegătorilor, după dezvăluirile făcute de influencerul Makaveli, care a precizat că Victor Micula, fiul omului de afaceri Viorel Micula, ar fi plătit pentru promovarea ilegală a partidului AUR prin influenceri TikTok, conform cotidianului Bihoreanul.
Dosarul perturbării procesului electoral
Pe 6 decembrie 2024, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat, la rândul său, deschiderea unui dosar penal in rem.
Aici e vorba despre „săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, tentativă la infracțiunea de perturbare a funcționării sistemelor informatice și tentativă la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic”.
Mai precis, e vorba despre atacul informatic care ar fi avut loc în luna noiembrie asupra serverelor Autorității Electorale Permanente.
Dosarul de propagandă legionară – singurul care a ajuns în instanță
Pe 26 februarie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a anunțat punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Călin Georgescu pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, comunicarea de informații false, fals în declarații în formă continuată.
În urma audierilor făcute în acest dosar, Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicția de a părăsi țara.
În aceeași zi, pe 26 februarie, procurorii au făcut și 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Timiș, Ilfov și Cluj.
Printre persoanele vizate se numără Horațiu Potra, fost șef al unei grupări de mercenari români în Africa și apropiat al lui Călin Georgescu. Potra a fost implicat în mai multe dosare penale, inclusiv pentru evaziune fiscală și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Este singurul dosar care îl vizează pe Călin Georgescu și care a ajuns în instanță, la începutul lunii iulie 2025. Acuzațiile care i se aduc sunt de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război.
Procurorii îl acuză pe Georgescu că a promovat personaje precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu și că e implicat într-o organizație de extremă dreapta – „Mișcarea 41 pentru România” – alături de Marian Motocu și alți membri, cu caracter fascist, rasist sau xenofob.
Dosarele grupării Horațiu Potra
Pe 8 decembrie 2024, în ziua în care era programat al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale, o parte din clasa politică în frunte cu prorusul Călin Georgescu își anunțase prezența la secțiile de votare, deși alegerile fuseseră anulate de Curtea Constituțională în integralitatea lor.
Cu câteva ore mai devreme, o grupare de bărbați înarmați pleca din orașul Mediaș, județul Sibiu, spre București ca să dea jos puterea în funcție, conform procurorilor.
Aventura lor avea să fie oprită brusc în județul Prahova, după ce au fost prinși în trafic. Polițiștii primiseră un telefon prin care cineva le dădea date despre ce vor să facă bărbații.
În timp ce percheziționau mașinile, polițiștii au găsit muniție, arme albe și bani: un pistol neletal marca Umarex HDR 50, calibru 50, o petardă și mai multe arme albe (macete, săbii, pumnale), sume importante de bani (aproximativ 18.000 de dolari și 25.000 lei), laptopuri, medii de stocare și o dronă profesională, arată referatul prin care se cerea arestarea grupării, consultat de Europa Liberă.
Pe numele lui Potra a fost deschis un dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.
La descinderile din 26 februarie 2025, procurorii au ajuns din nou la domiciliul lui Horațiu Potra, și al fiului său, din Mediaș. Au găsit arme, muniție și sume mari de bani, inclusiv un seif cu 900.000 de euro ascuns sub podea.
În urma perchezițiilor, 18 persoane au fost reținute, dintre care trei în lipsă. Unii dintre aceștia au fost arestați preventiv, iar alții au fost plasați sub control judiciar. Toți au fost deja eliberați pentru că s-a îndeplinit termenul de șase luni, ultimii pe 21 august.
Cei 18 reprezintă nucleul dur al Grupării Potra, conform anchetatorilor. Toți aveau pregătire militară, iar unii au fost, după cum au fost identificați de jurnaliștii de investigații de la Captura, angajați ai Ministerului Apărării Naționale.
Horațiu Potra, fiul și nepotul său au fost dați în urmărire internațională pe 28 februarie 2025, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a emis mandate de arestare preventivă în lipsă pe numele lor.
Potra este acuzat de infracțiuni grave, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și nerespectarea regimului materiilor explozive.
În urma emiterii mandatului, autoritățile române au solicitat includerea lui Potra în lista celor mai căutați fugari ai Interpol.
În prezent, Potra este în continuare dat în urmărire internațională, iar autoritățile române nu au informații precise despre locația sa.
Horațiu Potra este anchetat și într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani instrumentat de DIICOT.
El este acuzat că s-a sustras de la plata obligaţiilor fiscale pentru veniturile de peste 72 de milioane de lei obţinute între iunie 2023 şi noiembrie 2024 din prestarea, în Congo, a unor servicii de „management al securităţii”.
Dosare generalilor: Comandamentul Vlad Țepeș
Pe 5 martie, procurorii Direcției de Investigații a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) rețineau alte șase persoane pentru trădare și constituire a unui grup infracțional organizat.
Gruparea care își propusese să preia puterea în România se numea „Comandamentul Vlad Țepeș” și era organizată pe o structură militară.
Grupul s-ar fi coagulat în jurul generalului în rezervă Radu Theodoru, prezentat ca „generalul Radu Theodoru – Mareșalul Românismului”, care a devenit imaginea organizației.
Printre altele, membrii grupării ar fi dorit să schimbe numele României în „Geția”.
Dintre cei șase reținuți, doi au primit mandate de arestare Adrian-Robertin Dinu și Marius Semeniuc.
Comandamentul Vlad Țepeș ar fi fost inițiat în 2023 de Ștefan Mateescu și Adrian-Robertin Dinu, sub coordonarea colonelului Viktor Makovski, atașat militar rus la Ambasada Federației Ruse, și a succesorilor săi, Alexandr Chuprina și Evgheni Ignatiev, suțin procurorii în referatul de arestare preventivă, document consultat de Europa Liberă.
Tot Robert Dinu a fost cel care, printr-o fundație din care făceau parte foști generali ai armatei române, a înscris la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) un însemn legionar folosit de un antisemit asumat pentru promovarea unei grupări cu numele „41 pentru România”, care avea drept scop crearea unui stat național alternativ.
Liderul acestei grupării este Marian Motocu, un bărbat din Craiova cu manifestări antisemite, cercetat și reținut pentru propagandă antisemită. Motocu este legătura lui Robert Dinu cu Călin Georgescu.
Interceptări telefonice pe care procurorii le au la dosar au relevat discuții între cei doi despre organizarea unor evenimente și strategii politice – Georgescu i-ar fi transmis lui Motocu: „dacă lucrurile merg bine, va începe în ianuarie, că există un plan, o strategie cunoscută doar de el”, iar „Marian Motocu va avea locul lui în această acțiune”.
De asemenea, în telefonul lui Motocu au fost găsite încercări de a lua legătura cu un colonel rus de la ambasada de la București.
Din 26 iunie, Robertino Andrei Dinu și Marius Semeniuc au ieșit din arestul preventiv și plasați sub control judiciar.
Campania «zero lei» a lui Georgescu
Pe 11 februarie 2025, procurorii au descins la sediul de campanie și la domiciliul familiei Pally de la Pitești, cei care au condus campania electorală a lui Călin Georgescu.
Perchezițiile au venit în urma unei sesizări depuse de Autoritatea Electorală Permanentă.
Toni Greblă, președintele AEP la acel moment, a confirmat pentru Europa Liberă că, în urma verificărilor făcute, instituția sa a sesizat Parchetul în legătură cu videoclipul de campanie al lui Călin Georgescu difuzat pe 29 octombrie 2024, la B1 TV, într-un calup gratuit de publicitate electorală.
Producția unui astfel de videoclip presupune cheltuieli, însă Călin Georgescu a declarat la AEP zero venituri și zero lei cheltuiți în campania electorală.
Călin Georgescu a acuzat autoritățile de abuz și intimidare, susținând că ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ar fi ordonat perchezițiile. În replică, Cătălin Predoiu a respins acuzațiile și a afirmat că nu a avut nicio implicare în deschiderea dosarului.
Avocatul soților Pally a declarat că nu au fost găsite dovezi care să sugereze vinovăția acestora și că întreaga activitate a fost bazată pe voluntariat, fără contracte sau cheltuieli financiare.
În aceeași zi, au fost descinderi și la sediul Asociaţiei „Pământul Strămoşesc”, fondată de Călin Georgescu.
Procurorii au căutat sisteme de stocare a datelor informatice, înscrisuri privind conturi bancare sau sisteme de transfer rapid de numerar, înscrisuri privind tranzacții financiare ori diferite entități (persoane fizice, juridice sau organizații non-guvernamentale) implicare în finanțarea campaniei electorale a candidatului independent Călin Georgescu, conform unor surse judiciare consultate de Europa Liberă.
Dosarul „Mașinile lui Călin Georgescu”
Pe 5 martie 2025, procurorii au făcut patru percheziții în județele Argeș și Vâlcea, la sediile și punctele de lucru ale firmelor Flamicom Impex SRL și Fly Isport SRL, precum și domiciliile administratorilor acestora, Elena și Florentin Popescu, respectiv Bogdan Alexandru Popescu.
Anchetatorii au cercetat implicarea firmelor în închirierea de autoturisme utilizate de Georgescu în campanie.
Flamicom Impex SRL, înființată în 1993 și deținută de soții Popescu, este un dealer autorizat Dacia, Renault și Nissan, cu activități de vânzare și închiriere auto.
Ambele firme și asociația Team Flysport, condusă de Florentin Popescu, au sediul comun în Pitești.
Ce acuzații i se aduc direct lui Călin Georgescu
Călin Georgescu rămâne în control judiciar prin decizia luată pe 1 septembrie de Judecătoria Sector 1 Bucureşti, care i-a respins cererea de revocare a măsurii.
La ieşirea de la instanţă, Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar şi prezentarea săptămânală la Poliţie reprezintă „un abuz total împotriva legii”.
Ancheta în care a primit control judiciar vizează acuzații de inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de către Parchetul General al României, fiind acuzat de promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea în public a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată.
Aceste acuzații se referă la declarațiile și acțiunile sale din perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, inclusiv citarea lui Corneliu Zelea Codreanu într-o emisiune TV din mai 2025.
De asemenea, el este cercetat într-o anchetă privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2024, fiind acuzat de fraudă electorală și spălare de bani.
Pe 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a altor fapte pentru care e cercetat Călin Georgescu.
Inițial acuzat de comunicarea de informații false și instigare la tentativă la comiterea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, Georgescu este acum inculpat pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informațiilor false.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
