- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit la Londra cu premierul britanic Keir Starmer pentru a solicita sprijin pentru interesele de securitate ale Ucrainei.
- Întâlnirea are loc înaintea unui summit SUA-Rusia din Alaska, care vizează încheierea invaziei rusești în Ucraina.
- Liderii europeni și Zelenski sunt îngrijorați că vor fi marginalizați în discuțiile conduse de Trump și Putin.
- Trump a avertizat Rusia cu privire la „consecințe grave” dacă nu pune capăt războiului, dar nu a oferit niciun detaliu despre măsurile potențiale.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina „își va menține puterea”, în timp ce a discutat despre securitate cu premierul britanic Keir Starmer, cu o zi înainte de un summit crucial SUA-Rusia, menit să facă progrese în direcția încetării invaziei rusești în Ucraina invadată total de Putin pe 24 februarie 2022.
„În orice scenariu, Ucraina își va menține puterea”, a declarat Zelenski pe 14 august, după întâlnirea sa cu Starmer pe Downing Street nr. 10, reședința prim-ministrului din centrul Londrei.
„Am discutat în detaliu garanțiile de securitate care pot face ca pacea să fie cu adevărat durabilă”, a adăugat el, sugerând că o astfel de posibilitate ar putea apărea dacă Statele Unite reușesc „să facă presiuni asupra Rusiei pentru a opri crimele”.
Vizita lui Zelenski la Londra a urmat vizitei sale într-o altă capitală europeană, Berlin, pe 13 august, unde a participat la o videoconferință cu mai mulți lideri europeni importanți care se tem ca Europa să nu fie marginalizată de președintele american Donald Trump și de omologul său rus, Vladimir Putin, care se întâlnesc vineri în Alaska să discute despre condițiile încetării invaziei rusești în Ucraina.
După o convorbire telefonică în care națiunile europene și Ucraina au declarat că și-au coordonat pozițiile cu Statele Unite, Starmer a descris summitul din Alaska - care va avea loc pe 15 august - ca fiind „extrem de important” și a sugerat că ar putea fi o cale „viabilă” către un armistițiu în Ucraina.
Zelenski a declarat însă că l-a avertizat pe Trump, în timpul unei convorbiri telefonice din 13 august, că Putin „blufează” în privința dorinței sale de a pune capăt războiului.
Trump a avertizat Rusia cu privire la „consecințe foarte grave” dacă nu își oprește războiul împotriva Ucrainei, dar există temeri că excluderea Kievului și a Bruxelles-ului din discuții ar putea afecta negativ dorința lor de a proteja interesele fundamentale de securitate europene și ucrainene.
De altfel, Trump nu se află la prima amenințare de acest fel. Ultima oară i-a dat un ultimatum de zece zile lui Putin pentru încheierea unui armistițiu, iar când a expirat data limită în loc de sancțiuni i-a acordat o întâlnire bilaterală lui Putin în Alaska, o victorie a lui Putin față de Zelenski, după ce zile în șir s-a vorbit despre o trilaterală Trump-Putin-Zelenski.
Trump nu a oferit din nou niciun detaliu despre consecințele cu care s-ar putea confrunta Moscova dacă nu pune capăt invaziei Ucrainei, care durează de 3 ani și jumătate, dar a spus că scopul discuțiilor, care vor avea loc la Baza Comună Elmendorf-Richardson, chiar lângă Anchorage, Alaska, este „să pună capăt războiului”.
Trump a mai spus că, dacă întâlnirea sa cu Putin va decurge bine, ar dori să aibă o continuare a acestei întâlniri, de astă dată cu Putin și cu Zelenski.
El nu a oferit un calendar pentru o astfel de întâlnire și a adăugat că Rusia se va confrunta cu consecințe dacă Putin nu este de acord să oprească războiul.
Trump a programat o conferință de presă pentru ora 13:00, ora Washingtonului, pentru a spune ce-și propune să realizeze la întâlnirea din Alaska.
Pot discuțiile Trump-Putin să ducă la un armistițiu?
Discuțiile dintre Trump și Putin au ca scop găsirea unei căi pentru a pune capăt conflictului, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Inițial, Trump a declarat că ambele părți vor trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt luptelor intense care au costat zeci de mii de vieți de ambele părți și au strămutat milioane de ucraineni.
Alarmați de propunerea de schimb de teritorii, deși Ucraina nu deține niciun teritoriu rusesc și nu ar avea ce „schimba”, liderii europeni și Zelenski s-au străduit să-și facă vocea auzită și au organizat o discuție online cu Donald Trump, la inițiativa cancelarului german Friedrich Merz, care l-a și găzduit pe Zelenski la Berlin.
Se pare că Washingtonul pregătește Kievul și Moscova pentru compromisuri majore pentru a pune capăt războiului, vicepreședintele american JD Vance avertizând că orice acord de pace va lăsa probabil ambele părți „nemulțumite”.
Însă președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump a fost „foarte clar” în apelul din 13 august atunci când a spus că dorește să obțină un armistițiu la summit și că Trump a fost clar că „chestiunile teritoriale legate de Ucraina vor fi negociate doar de președintele ucrainean”.
Trump va „căuta, de asemenea, o viitoare întâlnire trilaterală” care să-l implice pe Zelenski, a declarat Macron.
„În prezent, nu există scheme serioase de schimb teritorial pe masă. Cred că acesta este un punct foarte important în acest sens. Și sperăm că se poate desfășura în Europa, într-o țară neutră, acceptabilă pentru toate părțile”, a adăugat el.
Dacă insistența lui Trump de a implica Ucraina se confirmă, acest lucru ar ajuta la diminuarea temerilor Ucrainei și aliaților săi că liderii celor două superputeri ar putea ajunge la un acord care să tradeze interesele de securitate ale Europei și Ucrainei și să propună cedarea teritoriului ucrainean Moscovei.
„Gândirea lui Trump este aparent mai apropiată de cea a europenilor decât se temeau inițial unii”, a declarat un oficial european pentru RFE/RL după apel.
Rusia a tratat în mod constant ideea unei întâlniri cu Zelenski cu ușurință, sugerând că aceasta ar trebui să aibă loc doar după ce părțile sunt pregătite să semneze un acord de pace, nu doar un acord de încetare a focului.
Acel moment pare îndepărtat, având în vedere prăpastia uriașă dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei, care persistă în privința mai multor probleme majore, inclusiv teritoriu și securitate, în ciuda a trei runde de discuții în Turcia de la mijlocul lunii mai.
Trump și Putin au avut șase convorbiri telefonice, iar trimisul principal al Casei Albe a călătorit la Moscova de cel puțin trei ori.
Decizia de a se întâlni față în față cu Putin – lucru pe care predecesorul lui Trump, Joe Biden, a refuzat să-l facă după invazie – reflectă convingerea lui Trump că relația sa cu liderul rus va duce la un acord de pace durabil.
Redactorul Rikard Jozwiak de la RFE/RL Europe a contribuit la acest reportaj.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
