În iulie 2025, 5,7 milioane de salariați români au plătit asigurări sociale care au mers în bugetul de pensii pentru cei 4,7 milioane de pensionari. Adică 1,2 salariați la un pensionar. Suma totală plătită în iulie pentru pensiile de stat din România a fost 13 miliarde de lei.
În 2024, deficitul bugetului de pensii a fost de aproape 3 miliarde de lei. Adică diferența dintre cât s-a cotizat și cât a fost de plată. Suma a fost acoperită de la bugetul statului.
Mai mult decât în 2023, când deficitul a fost de aproape 2 miliarde de lei.
În 2024 pensiile au fost indexate cu 13,8% - rata inflației pe 2022 și, din septembrie, a intrat în vigoare noua lege a pensiilor, ceea ce a dus la majorarea a peste 82% dintre ele.
„Noua lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural”, avertiza, în decembrie 2024, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Un alt semnal de alarmă, după multe altele privind sustenabilitatea sistemul de pensii de stat din România, în contextul îmbătrânirii populației și scăderii natalității. Pentru a menține un trai decent la pensionare, pensiile private au devenit o soluție esențială, în completarea sistemului public.
Iar sistemul de pensii de stat și privat se bazează, în acest moment pe trei piloni, fiecare cu rolul, sursa lui de finanțare și regulile proprii.
Pilonul I – Pensia publică (de stat)
• Tip: obligatoriu.
• Administrare: Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
• Finanțare: contribuția la asigurări sociale (CAS), plătită de angajați și angajatori.
• Filozofie: „Pay-as-you-go” – banii colectați de la contribuabilii activi sunt folosiți imediat pentru a plăti pensiile actuale - solidaritate intergenerațională.
• Calcul: pe baza unei formule stabilită de lege.
• Plată: lunară, direct către beneficiari prin transfer bancar sau mandat poștal.
Începând cu 1 septembrie 2024, sistemul public de pensii din România este reglementat de Legea nr. 360/2023. Conform acesteia, în sistemul public de pensii există următoarele categorii de pensii:
- Pensia pentru limită de vârstă - o obțin cei care au îndeplinit condițiile de pensionare prevăzute de lege. La bărbați vârsta standard de pensionare este 65 de ani. Pentru femei, vârsta crește treptat, până va ajunge la 63 de ani, în ianuarie 2030. Stagiul minim contributiv este de 15 ani.
- Pensia anticipată - este acordată cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare celor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și celor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la cinci ani. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați și va ajunge treptat, pentru femei, până la 35 de ani, în 2030.
- Pensia de invaliditate - o iau persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza bolii sau a unui accident.
- Pensia de urmaș -este pentru copiii și soțul/soția supraviețuitoare ai unei persoane decedate care era pensionar sau îndeplinea condițiile de pensionare.
Pilonul I de pensii este presat de îmbătrânirea populației și de migrația forței de muncă.
În perspectiva următorilor ani, când va ieși la pensie cea mai numeroasă generație născută vreodată în România - cea a persoanelor născute după 1966, anul în care Nicolae Ceauseșcu a emis decretul nr. 770, care interzicea întreruperile de sarcină - specialiștii spun că va fi un moment de încercare pentru pensiile din Pilonul I.
Pilonul II – Pensia privată obligatorie
• Tip: obligatoriu pentru persoanele sub 35 de ani la prima angajare și opțional până la 45 de ani.
• Administrare: fonduri private autorizate, supravegheate de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară)
• Finanțare: o parte din CAS-ul plătit (actualmente 4,75%) este redirecționată către contul personal al participantului.
•Filozofie: acumulare individuală și investire pe termen lung în instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat).
•Plată: la pensionare, sumele acumulate se transformă în:
rente (plăți eșalonate)
plată unică.
De la 1 mai 2008, salariații din România plătesc, obligatoriu, cotizația la Pilonul II de pensii. Participarea la acest pilon a fost, în momentul intrării în vigoare a legii, obligatorie pentru angajații cu vârsta sub 35 de ani și opțională pentru cei între 35 și 45 de ani.
Conform legii, contribuția la Pilonul II este parte din contribuția totală de asigurări sociale ale salariatului, de 25%. Iar procentul din contribuție care ajunge în Pilonul II a fost în momentul aplicării de 2% și urma să crească gradual la 6%.
De la 1 ianuarie 2024 cotizația la Pilonul II este de 4,75%, ceea ce înseamnă că la Pilonul I ajung 20,25%
Cum se face aderarea la Pilonul II
Cine trebuie să adere: Persoanele sub 35 de ani care se angajează pentru prima dată și au contract de muncă cu plata CAS. Angajatorul nu înscrie automat noii angajați, aceștia trebuie să aleagă un fond privat de pensii la care să se înscrie sau vor fi repartizați aleatoriu.
Ce este un fond privat de administrare a pensiilor private?
Fondurile private de administrare a pensiilor private sunt entități private, autorizate și reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
În conturile fondurilor private de pensii sunt virați, lunar, banii de la salariați, iar fondurile îi investesc conform unor reguli stricte stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
În România, randamentul mediu anual pe termen lung (2008–2024) a fost de 7.8% brut, peste inflația medie a acestei perioade, de 4,4%.
Conform prevederilor legale actuale, accesul cotizanților la pensia acumulată în Pilonul II se face odată cu împlinirea vârstei legale de pensionare. Cotizanții pot opta pentru o plată unică sau pentru plăți eșalonate în 60 de rate lunare (5 ani). În caz de deces, moștenitorii primesc suma acumulată.
„La finele lunii mai 2025, cele șapte fonduri de pensii private pentru Pilonul II administrau sume totale de 166,2 miliarde de lei, în beneficiul a 8,3 milioane de participanţi. Pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile din Pilonul II au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde de lei și au efectuat plăți de circa 3,8 miliarde de lei către aproximativ 238.000 de beneficiari (inclusiv moştenitori).
Diferența dintre activele nete administrate plus plățile efectuate și contribuțiile brute încasate o reprezintă un câștig de 51,4 miliarde de lei, net de toate comisioanele percepute, exclusiv în beneficiul celor care contribuie la Pilonul II de pensii private. Randamentul mediu al tuturor fondurilor de Pilon II în cei 17 ani a fost de 7,8% pe an, mult superior inflației medii de 4,4% pe an din aceeași perioadă”, scrie în raportul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) din iunie 2025.
Cele șapte fonduri de pensii sunt:
• NN Pensii
• Allianz-Țiriac Pensii Private
• Metropolitan Life Pensii Private
• Generali Pensii Private
• Carpathia Pensii
• BCR Pensii
• BRD Pensii
În ultimii ani, fondurile private de pensii au atras atenția politicienilor, în special în perioadele de presiune bugetară. În discursul public, au existat propuneri de „optimizare” a contribuțiilor, s-a vorbit despre reduceri temporare ale procentului direcționat către Pilonul II sau chiar despre transfer parțial al sumelor către bugetul public de pensii (Pilonul I), sub pretextul necesității de a acoperi deficitele sistemului.
Astfel de inițiative au generat reacții puternice din partea administratorilor, a mediului de afaceri și a organismelor internaționale, care au avertizat că diminuarea Pilonului II ar afecta încrederea investitorilor și securitatea viitoarelor pensii.
Ultima controversă legată de Pilonul II vine din partea guvernului condus de Ilie Bolojan, care a a propus modificărea modului de retragere a banilor.
Proiectul de lege ajuns în spațiul public elimina posibilitarea retragerii integrale într-o singură tranșă, după obținerea deciziei de pensionare, la maximum 25% din sumă.
Restul de bani ar fi urmat să fie virați contributorilor lunar. Există și excepții. Dacă în cont sunt mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci modalitatea de încasare a banilor rămânea neschimbată.
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a acuzat inițiatorii legii că documentul nu ține cont de interesele celor care au pensii private, ci de interesele administratorilor de fonduri de pensii, pentru că perioadele de plată ale pensiilor depășesc speranța medie de viață ale pensionarilor.
Momentan, Guvernul Bolojan a amânat acest proiect.
Pilonul III – Pensia privată voluntară
• Tip: facultativ.
• Administrare: fonduri private autorizate.
• Finanțare: contribuții individuale suplimentare (până la 15% din venitul brut lunar), cu deductibilități fiscale.
• Filozofie: creșterea independenței financiare prin economisire voluntară.
• Plată: similar cu Pilonul II, la împlinirea vârstei de pensionare stabilite în contract.
Pensiile din Pilonul III sunt un sistem facultativ și individual de economisire, care completează Pilonul I (pensia de stat) și Pilonul II (pensia privată obligatorie). Spre deosebire de Pilonul II, unde participarea este obligatorie pentru angajații sub 35 de ani, Pilonul III este deschis tuturor, indiferent de vârstă sau statut profesional, și oferă flexibilitate totală în ceea ce privește sumele și frecvența contribuțiilor.
Contribuțiile la Pilonul III sunt administrate tot de fonduri private autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care investesc banii în diverse instrumente financiare pentru a obține randamente.
La pensionare, participanții pot retrage suma acumulată fie sub formă de capital, fie sub formă de rente lunare, beneficiind astfel de o sursă suplimentară de venit. În plus, Pilonul III oferă posibilitatea de deduceri fiscale pentru contribuțiile realizate, în limita unei plafoane stabilite anual - 400 de euro.
„La finele lunii mai 2025 cele 10 fonduri de pensii private de Pilon III administrau sume totale de aproape 6,1 miliarde RON, după ce au primit în administrare contribuții brute de 5,2 miliarde lei și au făcut plăți de peste 850 de milioane lei, generând un câștig total de aproape 1,7 mld. lei pentru participanți. Randamentul mediu al tuturor fondurilor de Pilon III a fost de 6,1% pe an în cei 18 ani de funcționare, superior inflației medii de 4,6% pe an din aceeași perioadă.
La Pilonul III de pensii facultative pot contribui toți salariații sau cei care obțin alte venituri de natură profesională, precum și angajatorii lor, care le pot vira contribuții în contul personal ca parte a pachetului de beneficii extra-salariale”, scrie în raportul Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), din mai 2025.
Concluzii
- Pilonul I este presat de îmbătrânirea populației și de migrația forței de muncă.
- Pilonul II depinde de stabilitatea economică și de randamentele investițiilor.
- Pilonul III este încă puțin folosit, dar are potențial de creștere, mai ales pentru cei care doresc un venit suplimentar substanțial.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
