Rusia „produce în prezent de trei ori mai multe muniții în trei luni decât întreaga NATO într-un an”, a declarat recent secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru New York Times.
RFE/RL și Conflict Intelligence Team (CIT), un grup de informații din surse deschise, au analizat producția de arme a Rusiei și a Occidentului pentru a evalua dacă Rusia are într-adevăr un avantaj atât de mare în ceea ce privește producția față de SUA și aliații săi și în ce categorii de arme – artilerie, muniție, tancuri, avioane, rachete, drone și apărare aeriană.
Realitate sau exagereare? Producția de obuze de artilerie a NATO vs cea Rusiei
Nu e prima dată când Rutte afirmă că Rusia depășește cu mult producția de artilerie a NATO. În aprilie, el a declarat într-un interviu acordat CBS că Rusia „produce de patru ori mai multe muniții decât produce întreaga NATO într-un an”.
Oficialii ucraineni și occidentali estimează că Rusia a produs în 2024 aproximativ 2-2,3 milioane de obuze de artilerie, o creștere față de estimarea de 1,25 milioane în 2022, pe măsură ce Rusia investește în extinderea capacității sale de producție.
Între timp, SUA au planificat să-și mărească producția de proiectile de 155 mm la 1,2 milioane pe an până la sfârșitul anului 2025. Europa produce aproximativ același număr – numai Rheinmetall din Germania intenționează să producă până la 700.000 pe an – conform estimărilor conservatoare.
Producția reală de obuze a SUA se ridică la 40.000 pe lună – sau puțin sub jumătate de milion pe an – pentru un total de aproximativ 1,7 milioane de obuze fabricate în acest an în SUA și UE.
Pentru ca Rusia să producă de trei ori mai mult la fiecare trei luni, așa cum a spus Rutte, fabricile sale ar trebui să producă 20,5 milioane de proiectile în acest an.
Conform analizei CIT, extinderile fabricilor rusești din Biysk, Kazan și alte locații ar putea permite producerea a aproximativ patru milioane de proiectile de 152 mm și 122 mm pe an.
Proiectilele au nevoie de tunuri
Rusia se bazează în continuare în mare măsură pe stocul său de sisteme de artilerie din era sovietică pentru a folosi proiectilele pe care le produce.
Rezervele de obuziere tractate au scăzut de la aproximativ 12.000 în 2022 la puțin peste 6.000 la jumătatea anului 2024. Analiștii CIT estimează că țara produce mai puțin de o sută de obuziere autopropulsate Msta-S, Giatsint-K și Malva pe an.
NATO are în mod clar avantajul în acest domeniu: Franța planifică să producă 144 de sisteme de artilerie CAESAR în 2025, iar Polonia își dublează producția de AHS Krab la 100 pe an. Se preconizează că Slovacia va produce 40 de obuziere Zuzana, iar SUA produc anual 216 țevi de tun pentru tunurile sale M777.
Armele grele
Un domeniu în care Rusia are probabil avantajul este cel al tancurilor.
La fel ca în cazul artileriei, o mare parte din producția de tancuri provine din restaurarea și modernizarea tancurilor sovietice din depozite. Aceasta ar reprezenta cea mai mare parte din cele 1.500 de tancuri pe care Christopher Cavoli, fostul comandant suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, se așteaptă ca armata rusă să le primească în 2025.
Cu toate acestea, Rusia a intensificat producția „de la zero” a tancurilor moderne de luptă T-90M, producând aproximativ 280 pe an.
Pe de altă parte, majoritatea țărilor din Europa abia produc tancuri. Franța nu a mai fabricat un Leclerc de mai bine de un deceniu, în timp ce Marea Britanie a comandat 148 de tancuri Challenger 3 noi, care urmează să fie livrate până în 2030. Germania este excepția, producând anual 50 de tancuri Leopard 2A8.
SUA produc în fiecare an 109 tancuri M1A2 Abrams – armata spune că acest număr ar putea fi crescut la 420, dacă este necesar – și modernizează până la 200 de modele mai vechi.
Superioritatea aeriană
Deși Rusia produce mai multe tancuri, SUA și UE o depășesc cu cel puțin un factor de patru când vine vorba de avioane de luptă.
Rusia poate produce aproximativ 50-60 pe an, inclusiv aeronave multirol precum noul Su-57 și bombardiere strategice precum Tu-160M2. În ciuda sancțiunilor, țara produce mai multe avioane decât înainte de invazia Ucrainei. În 2018, armata rusă a primit 36 de avioane de luptă.
Producția NATO, însă, este mult mai mare, producătorul american Lockheed Martin fiind pe cale să livreze peste 170 de avioane de atac F-35 în acest an, pe lângă Franța, Suedia și alte țări ale UE care produc zeci de avioane Rafale, Eurofighter Typhoon și Gripen.
Apărarea aeriană
Pe măsură ce Rusia lansează asupra Ucrainei un baraj de rachete după altul, iar dronele ucrainene lovesc tot mai adânc în Rusia, producția de sisteme de apărare aeriană a intrat în centrul atenției.
Conform raportului The Military Balance – o evaluare anuală a capacităților militare la nivel mondial, Rusia avea 248 de baterii S-400 în 2024 și a câștigat încă 18 în 2025, ceea ce înseamnă o capacitate de producție de 36 pe an. Producția celorlalte sisteme ale sale, precum Tor, Buk și Pantsir, este greu de obținut.
Raytheon construiește aproximativ 12 sisteme de apărare antirachetă Patriot pe an, în timp ce compania germană Diehl intenționează să fabrice 8 sisteme IRIS-T în 2025 și aproximativ 800-1.000 de rachete pentru sistem pe an.
NATO produce, de asemenea, sistemul norvegian-american NASAMS, care poate utiliza rachete AIM-120 AMRAAM sau AIM-9X.
SUA produc 1.200, respectiv 2.500 din fiecare rachetă pe an.
Lipsa datelor face dificilă evaluarea definitivă a numărului de sisteme de apărare aeriană și rachete produse de fiecare parte.
Însă, având în vedere faptul că atât Ucraina, cât și Rusia sunt lovite în mod regulat de drone primitive, pare clar că ratele actuale nu sunt suficiente pentru a proteja niciuna dintre țări de o nouă caracteristică majoră a războiului: dronele de atac ieftine, produse în masă.
Războiul dronelor
Potrivit Ucrainei, Rusia produce aproximativ 5.000 de drone cu rază lungă de acțiune de diferite tipuri în fiecare lună – 60.000 pe an. Aceasta includ drona de atac Geran-2 (o versiune rusească a dronei Shahed din Iran) și Gerbera, o dronă fără focos folosită ca momeală pentru a satura apărarea aeriană a Ucrainei.
NATO nu produce în prezent nimic analog acestor drone kamikaze ieftine, SUA optând pentru drone Reaper și Global Hawk, mult mai scumpe.
Rusia produce, de asemenea, peste 200 de rachete de croazieră și balistice pe lună, potrivit agenției de informații ucrainene HUR, cu o producție anuală cuprinsă între 2.400 și 3.000 de rachete.
SUA produc aproximativ 700 de rachete de croazieră JASSM și 500 de rachete balistice ATACMS pe an.
Acest lucru oferă Rusiei avantajul atât în ceea ce privește dronele kamikaze, cât și rachetele de croazieră.
În cazul unui război între Rusia și NATO, apărarea aeriană a NATO ar fi într-o poziție mai bună pentru a neutraliza amenințarea reprezentată de drone decât apărarea aeriană a Ucrainei, care a suferit din cauza lipsei de avioane de vânătoare de la începutul invaziei, spun analiștii CIT.
Deși are un avantaj în producția de rachete, apărarea aeriană a Rusiei, care se luptă cu dronele ucrainene primitive, ar avea probabil dificultăți în a proteja spațiul aerian al țării de rachetele NATO.
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.