România va trebui să caute surse de finanțare pentru a finaliza două mari proiecte de infrastructură, autostrăzile A7 și A8, susține ministrul Fondurilor Europene. Dragoș Pîslaru a confirmat marți că pentru câteva dintre tronsoanele acestor autostrăzi finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost pierdută.
Este vorba de bucăți din viitoarele autostrăzi care au întârzieri mari în construcție și probleme la licitații, a explicat ministrul.
În replică, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) spune într-un comunicat că există, într-adevăr, câteva tronsoane care au fost excluse de la finanțarea prin PNRR, dar că, pentru lucrările deja făcute la aceste tronsoane, banii nu vor fi returnați. Iar finalizarea lor se va face tot cu bani europeni, dar din alte programe.
Ministrul Fondurilor Europene nu a detaliat despre ce tronsoane este vorba, însă Ministerul Transporturilor le enumeră în comunicatul de marți.
Conform acestuia, proiectele de infrastructură rutieră care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR se numără, printre altele:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8).
„În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat”, afirmă Ministerul Transporturilor.
În ceea ce privește tronsoanele de autostradă care au fost excluse din PNRR, afirmă ministrul Fondurilor Europene, „căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare”.
„A7 și A8 sunt cruciale și vitale. Deja am discutat cu Ministerul de Finanțe și cu Ministerul Dezvoltării”, spune Dragoș Pîslaru.
„Vom avea un mecanism de prioritizare și de identificare a surselor alternative de finanțare”, adaugă el.
Ministerul Transporturilor susține, însă, că sursele de finanțare există deja: Programul Operațional Transport al UE.
Care este stadiul lucrărilor pe A7 și A8?
Autostrada Moldovei (A7): Ploiești - Siret
Întreaga bucată de autostradă Ploiești-Pașcani (320 de kilometri) trebuia finanțată prin PNRR și ar trebui finalizată până pe 31 august 2026. Valoarea totală estimată a proiectului este de 6,71 miliarde de euro.
Conform bugetului inițial, aproape 2 miliarde de euro (1,949 miliarde) proveneau din PNRR, iar diferența trebuia acoperită printr-un împrumut de 600 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții și prin contribuții de la bugetul de stat.
În urma negocierilor dintre Comisia Europeană, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Transporturilor, costul pentru finalizarea tronsoanelor rămase în PNRR va fi acoperit în proporție de 100% din bani europeni.
Trei tronsoane din acest drum, care însumează aproximativ 240 de kilometri, sunt încă în construcție și au stadiul de realizare între 30% și puțin peste 50%.
Drumul Pașcani-Siret are două tronsoane – Pașcani-Suceava (este acum în licitație) și Suceava-Siret (aflat în stadiul de proiect) – iar finanțarea lui e în afara PNRR.
Autostrada Unirii (A8): Târgu Mureș – Iași – Ungheni
A8 are o lungime totală de aproximativ 310 kilometri. Două dintre cele cinci tronsoane ale drumului sunt finanțate prin PNRR:
Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (~24–25 km)
- cost - 3,64 miliarde de lei (728 de milioane de euro)
- contract semnat în februarie 2024 cu Nurol Insaat (companie din Turcia). Lucrările au început pe 30 mai
- stadiu lucrări - 2,36%
Leghin – Târgu Neamț (~29,91 km)
- cost - 2,51 miliarde de lei (500 de milioane de euro)
- contractul a fost semnat în septembrie 2023 cu Asocierea S.C. SA&PE Construct SRL – S.C. Spedition UMB SRL. – S.C. Tehnostrade SRL
- este în execuție din februarie 2025
- stadiul lucrărilor în mai 2025: ~12%
Dacă lucrările pe aceste tronsoane nu sunt finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026, România riscă să piardă finanțarea alocată prin PNRR.
În acest caz, proiectele ar putea fi refinanțate prin Programul Transport 2021–2027, dar acest lucru ar putea întârzia implementarea și ar putea implica proceduri suplimentare.
Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat și de ce s-au pierdut banii din PNRR pentru cele două autostrăzi.
„Nu au fost demarate proiectele la timp. Indicații cu privire la acest stadiu există, pentru că discuțiile privind renegocierea sunt din luna august 2024. Deci nu este o surpriză pentru nimeni că există aceste întârzieri”, a spus ministrul Fondurilor Europene.
El a menționat că sunt cunoscute motivele.
„Sunt segmente de autostradă (scoase din PNRR, n.red.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice”, a declarat ministrul.
El e menționat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice: „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.
Ce spune Ministerul Transporturilor
În replică, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță, într-un comunicat, că România nu pierde niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinat sectorului transporturilor.
„În urma discuțiilor tehnice purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, s-a stabilit că proiectele care rămân în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără a mai necesita cofinanțare din bugetul de stat.
Mai mult, ajustările financiare necesare – determinate de creșterile de prețuri la materialele de construcție, energie și carburant – vor fi acoperite din fonduri europene, se mai adaugă în comunicat.
Conform ministerului, proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt:
Infrastructură rutieră:
• Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani – Pașcani;
• Autostrada Lugoj – Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina – Holdea).
Infrastructură feroviară:
• Toate cele patru loturi ale tronsonului Cluj – Episcopia Bihor;
• Un lot din tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș (Lugoj – Timișoara).
În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, reprezentanții de la Transporturi susțin că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită.
Adică cele 2,3 miliarde de euro investite până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.
Printre acestea se numără:
• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – finalizată și deschisă circulației;
• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – finalizat și dat în circulație;
• Secțiunile Leghin – Moțca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8);
• Secțiunile Nădășelu – Poarta Sălajului (Autostrada Transilvania);
• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul de cale ferată Arad – Timișoara – Caransebeș.
Toate aceste proiecte vor fi continuate și duse la bun sfârșit prin Programul Transport 2021–2027 sau din alte surse europene, convenite împreună cu Comisia Europeană, scrie în comunicatul MTI.
„Proiectele importante pentru România merg mai departe, cu finanțare europeană. Deciziile luate în dialog cu Comisia Europeană asigură predictibilitate și continuitate în investițiile din infrastructură, iar românii vor beneficia de ele, fără povara unei cofinanțări din bugetul național”, declară ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Proiectele vor fi preluate din fondul Programului Operațional Transport (POT) de finanțare europeană, explică Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al companiei naționale de autostrăzi (CNAIR), pentru Europa Liberă. Și, eventual, de o parte de viitorul progam de mobilitate militară, mai spune el.
Asociația ProInfrastructura: Banii din PNRR sunt pierduți deja. Iar în POT nu mai e loc pentru alte finanțări
Finanțările din PNRR pentru A7 și A8 sunt deja pierdute, susține președintele Asociației ProInfrastructura, Ionuț Ciurea. Iar de vină sunt cei care au condus până acum Guvernul și Ministerul Trasnporturilor și care au angajat mult prea multe proiecte în același timp.
„Sigur că e mai ușor să iasă Pîslaru, căruia nu i se poate imputa nimic din mizeria asta, decât să iasă Grindeanu sau Ciolacu sau ceilalți mega-experți și să ne explice cum de ne-au băgat în asta. Domnul Pîslaru ce-a zis? Că treaba asta nu e de trei săptămâni – se știa din august 2024. Noi atrăgeam atenția de prin 2022-2023, când am văzut că ridicarea de proiecte în sistemul de licitații publice devenise un sport național”, explică Ciurea.
În ceea ce privește preluarea finanțării tronsoanelor excluse din PNRR de către Programul Operațional Transport, Ionuț Ciurea crede că e o himeră.
„România are alocate în POT cam 5,5 miliarde de euro. Și sunt contracte semnate deja de 7,7 miliarde de euro plus alte proiecte în faza de licitații, deci în total cam 22 de miliarde de euro ar fi în proiecte care toate încearcă să intre în finanțarea POT”, explică el.
„Sigur, Comisia Europeană te lasă să supra contractezi ca să fii sigur că sunt absorbite toate sumele în cazul unor proiecte care au probleme, dar tot banii ăia sunt - 5,5 miliarde.”
„Unde să mai încapă și PNRR?”, se întreabă retoric Ionuț Ciurea.
La fel de sceptic este și privind o posibilă viitoare finanțare din programul de mobilitate militară:„Și asta e o himeră. Habar nu avem ce axe de finanțare vor fi, care vor fi coridoarele militare”.
El concluzionează: „Vom plăti din buget finalizarea tuturor acestor proiecte. Când or fi bani”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
