La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vicepremierul Tánczos Barna, fost ministru al Finanțelor, precum și Mihai Jurca, viitorul șef al Cancelariei Prim-Ministrului.
„Ca la fiecare evaluare, discuțiile s-au concentrat pe măsurile care pot îmbunătăți indicatorii financiari și întărirea încrederii investitorilor în economia românească”, transmite Guvernul României.
Fitch a anunțat la finalul lunii februarie că menține ratingul României pe termen lung la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, plasând țara pe ultima treaptă recomandată investițiilor, „la un pas de junk” și cu avertismente privind echilibrul fiscal-bugetar al României.
Ratingul României pe termen lung „BBB minus” este sprijinit de apartenența la Uniunea Europeană și intrările de capital conexe care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și macrostabilitatea, potrivit unui comunicat de presă al agenției de rating.
PIB-ul per capita și indicatorii de guvernanță și dezvoltare umană sunt la niveluri superioare față de țările din aceeași categorie de rating, iar aceste puncte forte compensează deficitul bugetar și de cont curent.
Perspectiva negativă subliniază o combinație dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice și încetinirea accentuată a creșterii în 2024, consecință a incertitudinii politice ridicate.
Agenția a făcut referire inclusiv la anularea alegerilor prezidențiale, la incertitudinile legate de „durabilitatea coaliției” și amânarea măsurilor de consolidare fiscală până după alegerile prezidențiale.
În martie, și Agenția de rating Moody's a schimbat perspectiva României de la stabilă la negativă.
În ianuarie, și S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.
Deficitul bugetar general al României a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023.
Creşterea faţă de estimarea iniţială de 8,7% a contribuit la majorarea datoriei publice generale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.
Deficitul bugetar înregistrat în primele patru luni din 2025 (4M25) a fost de 56 miliarde RON (2,95% din PIB-ul prognozat pentru 2025), un nivel similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului 2024, când s-a situat la 57 miliarde RON.
Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025 în scenariul în care nu se adoptă politici noi. Tot Comisia prevede, de asemenea, o creştere economică de 1,4%, în conformitate cu prognoza Fitch.
Totuşi, datele economice de până acum – în special absenţa creşterii PIB-ului în trimestrul I al anului 2025 – indică riscuri pentru această prognoză, subliniind compromisurile dificile de politică necesare pentru reducerea deficitului, explică Ziarul Financiar.
Deşi guvernul anterior a adoptat spre sfârşitul anului trecut câteva măsuri fiscale, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor, rezultatul fiscal mai slab decât cel anticipat pentru 2024 impune un efort de ajustare mai mare decât cel planificat prin programul pe termen mediu pentru a atinge ţinta de deficit de 7,5%.
Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta în urma unui acord de coaliţie vor reprezenta prima oportunitate de a evalua în detaliu modul şi ritmul în care noul guvern intenţionează să reducă deficitul în 2025 şi 2026.
Intrările de fonduri europene rămân esenţiale atât ca stimulent direct pentru creşterea economică pe termen scurt, cât şi pentru îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung.
Comisia Europeană nu a impus sancţiuni financiare României în cadrul Pachetului de Primăvară publicat pe 4 iunie, în ciuda deficitului ridicat din 2024.
Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august.
Evaluarea impactului probabil al planurilor de consolidare fiscală ale viitorului guvern va fi inclusă în actualizarea prognozelor fiscale ale agenţiei, alături de eventualele modificări ale estimărilor privind PIB-ul şi alţi indicatori macroeconomici.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
