După ce încercarea de a alege un președinte al Parlamentului în Kosovo a eșuat de mai multe ori, politicianul de opoziție Hykmete Bajrami le-a amintit parlamentarilor kosovari care este definiția nebuniei în accepțiunea lui Einstein: a face același lucru la nesfârșit și a aștepta totuși ca rezultatul să fie diferit de la o încercare la alta.
O lună mai târziu și după un total de 21 de încercări eșuate de a avansa în procesul de formare a unui guvern în urma alegerilor din februarie, tot mai mulți kosovari se întreabă dacă Bajrami nu avea cumva dreptate.
Impasul politic a fost creat odată cu refuzul opoziției de a-l vota pe premierul Albin Kurti, apoi a ministrului de Justiției, Albulena Haxhiu, în funcția de președinte al Parlamentului.
Atâta vreme cât nu este aleasă conducerea Parlamentului, nu poate fi format un guvern într-un moment în care țara dorește să facă progrese pe calea spre aderare la Uniunea Europeană.
„Criza instituțională care a urmat alegerilor din 9 februarie 2025 a depășit orice limită tolerabilă și dăunează nu doar Parlamentului, ci și funcționării întregului sistem democratic și instituțional al țării”, a avertizat un grup de organizații ale societății civile înainte de ultimul eșec la votul din Parlament, care a avut loc în acest weekend.
Partidul lui Kurti a câștigat 48 de locuri în Parlament la alegerile din februarie. Deși are sprijinul unor deputați din grupurile minoritare din Kosovo – mai puțin pe al comunității sârbe – acesta este încă insuficient pentru a crea majoritatea de 61 de locuri necesară pentru a alege un președinte al Camerei Reprezentanților și a forma un guvern.
Haxhiu, care a ocupat funcția de ministru al Justiției, o figură importantă în partidul Vetevendosje (VV), al lui Kurti, este considerată de partidele de opoziție o alegere controversată.
Eșecul ei repetat de a obține voturile necesare în adunarea cu 120 de locuri a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la capacitatea lui Kurti de a forma o coaliție de guvernare.
Partidele politice care au fost în opoziție în timpul ultimului parlament, precum Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK), l-au îndemnat pe Albin Kurti să nominalizeze un candidat mai acceptabil pentru funcția de președinte al Parlamentului, dar acesta a refuzat să facă orice compromis .
Retorică conflictuală
Rezistența lor a fost întărită și mai mult de retorica conflictuală a lui Kurti din campania electorală, ceea ce a adâncit și mai mult reticența opoziției de a coopera cu el în eventualitatea unei viitoare coaliții.
Liga Democrată din Kosovo (LDK) a declarat că nu va susține niciun candidat la funcția de președinte al Camerei Reprezentanților propus de Vetevendosje, partidul lui Kurti, și a respins oferta lui Kurti de a se alătura unei coaliții de guvernare.
În schimb, a propus un guvern de tranziție compus din toate partidele etnice albaneze, care reprezintă populația majoritară din Kosovo.
Această propunere a fost respinsă de Vetevendosje.
Într-o încercare de a ieși din impas după eșecul celui de-al șaptelea vot, parlamentarii au votat o propunere de formare a unei comisii care să supravegheze un vot secret pentru votul președintelui Camerei Reprezentanților. Dar și această propunere a fost respinsă în mod repetat de deputați, inclusiv la votul din weekend.
Conform cadrului juridic al Kosovo, sesiunea inaugurală a parlamentului trebuie reluată la fiecare 48 de ore până la alegerea unui președinte.
Nu există o limită legală de timp pentru durata acestei sesiuni. Următorul vot este programat pentru marți, 27 mai.
Adrian Shtuni, expert în politică externă și securitate cu sediul la Washington, afirmă că paralizia instituțională continuă din Kosovo nu este doar rezultatul polarizării politice, ci un eșec mai profund în articularea unei viziuni strategice comune pentru viitorul țării.
Într-un interviu acordat Serviciului pentru Kosovo al RFE/RL, el a descris situația ca fiind un „zugzwang reciproc”, în care orice mișcare politică este văzută ca un risc și niciun actor nu este dispus să facă compromisuri.
(În șah, zugzwang – provine din limba germană și înseamnă «obligație de a se mișca» – este o situație în care un jucător este forțat să facă o mișcare care îi va înrăutăți poziția, deși ar prefera să aștepte și să nu se miște. Orice mișcare posibilă disponibilă jucătorului în zugzwang este dezavantajoasă.)
„Mai exact, motivele amânării sunt acelea că nimeni nu are minimul de 61 de voturi și, de asemenea, nimeni nu are voința reală de a face compromisuri sau suficientă încredere în potențialii parteneri de coaliție”, a spus Shtuni.
Perioada critică
Eșecul vine într-un moment critic pentru Kosovo, una dintre cele mai sărace țări din Europa.
Ambasadorii SUA, Marii Britanii, Germaniei, Franței și Italiei l-au avertizat pe Kurti cu privire la impasul politic și au cerut formarea rapidă a unui guvern stabil și funcțional - esențial, au subliniat ei, pentru deblocarea fondurilor înghețate, abordarea priorităților interne și internaționale cheie și avansarea Kosovo pe calea integrării euro-atlantice.
Reprezentanta politicii externe a UE, Kaja Kallas, a făcut săptămâna trecută un apel către toate partidele politice din Kosovo să se unească și să coopereze.
În timpul unei vizite în Kosovo, ea a anunțat relaxarea sancțiunilor impuse țării din cauza rolului său în intensificarea tensiunilor din nordul dominat de sârbi.
Sunt însă necesare progrese suplimentare dacă Kosovo dorește să profite de Planul de creștere de 6 miliarde de euro al blocului comunitar pentru Balcanii de Vest.
„Pentru ca acest lucru să se întâmple, Kosovo are nevoie de instituții funcționale care să poată implementa eficient reformele și de aceea încurajez toate partidele să depășească impasurile politice și să formeze rapid un guvern”, a spus ea.
Unii analiști dau vina pentru impasul politic din Kosovo în principal pe Vetevendosje, partidul lui Kurti, care, în ciuda câștigării alegerilor, a insistat să dețină funcția de președinte al Parlamentului deși nu are sprijinul politic necesar pentru a-l revendica.
Ei spun că și dacă Kurti va câștiga în cele din urmă această bătălie, orice guvern care va ieși din criză va fi probabil unul instabil.
Gezim Visoka, profesor de Studii de Pace și Conflict la Universitatea Dublin City din Irlanda, a declarat că actuala paralizie politică din Kosovo ar trebui să servească ca stimulent pentru regândirea și reconstruirea culturii politice a țării.
El a adăugat că absența intervenției internaționale ar trebui să fie un semnal pentru partidele politice că acesta este un test al maturității pentru Kosovo ca stat și al capacității sale de a schimba guvernele și puterea fără intervenție sau supraveghere internațională.
„Este paradoxal că partidele actuale au cerut independența Kosovo față de supravegherea internațională, însă acum le este greu să o facă funcțională și autosustenabilă”, a spus el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI