Alt lider separatist asasinat in Donețk
Comandantul unității „Somalia”, Mihail Tolstâh, cunoscut sub porecla „Ghivi”, a fost ucis la Donețk, a anunțat „comandamentul operativ al DNR”.
Ghivi a murit inurmas exploziei unei bombe in biroul său.
Asupra vieții comandantului separatistilor mai avusese loc un atentat, pe 19 martie 2015, dar acesta a scapat cu viata.
Potrivit informațiilor preliminare, el a fost ucis într-o explozie, în timp ce se afla în biroul său, în centrul orașului Donețk.
Moartea lui 'Ghivi' intervine la câteva zile după confruntări violente între trupele ucrainene și forțele separatiste în zona liniei frontului, în special în micul oraș Avdiivka, situat la aproximativ 10 km de Donețk.
În decurs de o săptămâna, 27 de civili și militari au fost uciși la Avdiivka și încă opt în altă parte pe linia frontului, în cel mai grav bilanț de la instituirea, la sfârșitul lunii decembrie, a unui nou 'armistițiu nelimitat".
Separatistii sustin ca exista legatura intre asasinarea lui Tolstîh și ucidearea, în octombrie 2016, a comandantului unitatii „Sparta” – Arseni Pavlov (zis Motorola) si acuză serviciile secrete ale Kievului.
Arsen Pavlov, cetățean rus cunoscut sub porecla Motorola, a murit când o bombă a explodat in ascensorul imobilului in care locuia.
Un bodyguard a murit atunci impreună cu el. Pavlov scăpase din multe alte atentate. Extrem de violent, după ce a fost activ in Cecenia, Pavlov a participat la ocuparera Crimeei si la luptele din jurul aeroportului din Donețk. Intr-un interviu se lăudase că ar fi ucis cu mâna lui 15 prizonieri ucraineni.
Autoritățile separatiste din Donețk au acuzat si atunci un comando ucrainean, insă o altă versiune ar pune vina pe Moscova, Arsen Pavlov devenind extrem de stânjenitor, ca si tovarăsul său Tolstâh / Ghivi.
În 2015, liderii cazacilor Pavel Dremov și Aleksandr Bednov, alias "Batman" — doi adversari ai autorităților separatiste — și-au pierdut viața în două atentate separate: unul în explozia unei mașini capcană, celălalt într-o ambuscadă. Comandantul Aleksei Mozgovoi a fost ucis în 2015 într-o ambuscadă pe teritoriul controlat de rebeli.
Merkel ii cere din nou lui Putin să-i facă pe separatiști să respecte armistițiul
Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut lui Vladimir Putin să-și folosească influența asupra separatistilor pentru a pune capăt violențelor în Donbas. Cererea a fost făcută în cadrul conversației telefonice care a avut loc între cei doi lideri, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.
Potrivit lui Seibert, cei doi lideri și-au exprimat speranța că luptele din estul Ucrainei vor înceta în curând.
„În acest scop, cancelarul german a cerut președintelui rus să-și folosească influența asupra separatistilor”, – a spus Seibert.
„Cancelarul german și președintele Federației Ruse au fost de acord că, pentru a se asigura armistițiul trebuie să se facă noi eforturi, și au cerut miniștrilor lor străini și consilierilor să menține contactele strânse”, – a declarat purtatorul de cuvant al guvernului german.
Trump il apără din nou pe Putin
Presedintele SUA Donald Trump afirmă că se îndoiește că Putin îi susține într-adevăr pe militanții pro-rusi, care au pus în scenă recent o escaladare a războiului din estul Ucrainei.
Trump a spus că nu este alarmat de faptul că escaladarea tensiunilor armate în Donbas a avut loc la o zi după convorbirea telefonică cu Putin, amintește publicația.
Noul președinte al Statelor Unite a declarat de asemenea că „nimeni nu poate spune sigur” cu cine lupta armata ucraineană. „Acelea sunt forțe foarte loiale. Nu știm cine le controlează, par de necontrolat. Se pare că așa este. Vom afla. Voi fi surprins, dar vom vedea ….” – a declarat Trump pentru Fox News.
Grușko: Prin acțiunile sale la granițele ruse și în Ucraina, NATO caută o confruntare cu Moscova
Țările NATO continuă să activeze militar în apropierea frontierelor ruse, a declarat marți reprezentantul permanent al Rusiei la Alianța Nord-Atlantică, NATO, Aleksandr Grușko, într-un interviu cu Interfax.
SUA au desfășurat mii de soldați și armament greu în Polonia, statele baltice și sud-estul Europei, în cea mai amplă consolidare de forțe după războiul rece, ca urmare a acțiunilor Moscovei de consolidare a capacităților sale militare pe fondul situației din Ucraina și al crizei în relațiile sale cu Occidentul.
"Este evident că fosta administrație americană a grăbit planurile de transfer al trupelor americane în Europa de Est pentru a realiza acest obiectiv înaintea instalării noii conduceri la Casa Albă. În acest sens, anul care a început nu va fi deloc ușor", a afirmat Grușko, adăugând că desfășurarea de noi forțe NATO în Europa va submina și mai mult stabilitatea pe continent, făcând totodată mai dificilă identificarea modalităților de cooperare internațională autentică în neutralizarea amenințărilor comune.
"Alianța continuă elaborarea de noi măsuri posibile pentru consolidarea prezenței sale militare la periferia de sud-est a NATO, inclusiv în Ucraina și în regiunea Mării Negre, sensibilă pentru Rusia”.